Comemorarea de la Miercurea Ciuc a început în faţa Consulatului General al Republicii Ungare din reşedinţa harghiteană, unde s-au întâlnit membrii „Mişcării Tinerilor din 64 de Comitate” (HVIM), purtând în mâini drapelul Ungariei, steaguri negre şi drapelul arpadian, simbol al organizaţiei extremiste din Ungaria „Garda Maghiară”.
Lor li s-au alăturat Cavalerii Ordinului Vitejilor, husarii de la Uniunea „Matyas” din Ciucul de Jos şi localnici, printre ei aflându-se şi candidaţi la alegerile locale, pentru o baie de mulţime.
Înainte de a porni cu toţii în marş, ocolind oraşul până la Liceul „Marton Aron”, participanţii au intonat imnul Ungariei, au susţinut discursuri în care au vorbit despre semnificaţia Tratatului de la Trianon pentru maghiari, iar la final au intonat imnul secuilor.
Liderul „Mişcării Tinerilor din 64 de Comitate” (HVIM) – organizaţia Miercurea Ciuc, Szocs Csongor, a declarat că niciodată nu a existat în lume un popor „mai umilit” decât cel maghiar în ziua de 4 iunie 1920, când a fost semnat Tratatul de la Trianon.
„Tratatul de pace de la Trianon este unul ridicol. Niciodată în lume nu a fost un popor mai umilit decât al nostru, la Trianon. Ziua de astăzi este o zi de doliu, nu o sărbătoare. Nu trebuie să ne plecăm capul, ci să stăm cu fruntea sus şi să luptăm zi de zi pentru a ne atinge ţelurile, să câştigăm drepturile maghiarilor în teritoriile rupte. Mesajul meu pentru fraţii noştri care trăiesc în teritoriile separate din ţara acum ciuntită, pentru toţi maghiarii, este să luptăm continuu pentru a supravieţui”, a declarat Szocs Congor.
Împlinirea a 92 de ani de la semnarea Tratatului de la Tranon a fost comemorată şi de Csibi Barna, harghiteanul care în luna martie a anului trecut l-a „spânzurat” în mod simbolic pe Avram Iancu.
Timp de o oră, Csibi Barna a stat în centrul oraşului, în Piaţa Majlath Gusztav Karolu, în faţa a două pancarte pe care a scris: „Jos Trianonul” şi „Inima Ţinutului Secuiesc bate în maghiară, ocupanţi (colonişti), căraţi-vă!”, cu drapelul Ungariei în mâini. Între cele două pancarte, el a aşezat o cruce cu harta Ungariei Mari şi cu Coroana Maghiară.
„Trianonul înseamnă o pacoste. Există o ţară a noastră, a strămoşilor mei, care a fost pur şi simplu pusă pe cruce şi lăsată să moară. Este timpul ca Tratatul de la Trianon să fie revizuit, în fapt el nici nu mai este în vigoare, trebuie să văd cum este cu legislaţia, că se pare că nici nu mai este în vigoare. Toată lumea crede în acest tratat, care nu mai este în vigoare”, a spus Csibi Barna.
Tratatul semnat în 4 iunie 1920 la Grand Palace de Trianon de la Versailles (Franţa), după Primul Război Mondial, consfinţea unirea Transilvaniei şi Banatului cu România. În urma aceluiaşi act, Slovacia şi Rutenia au revenit Cehoslovaciei, Burgenlandul – Austriei, iar Croaţia şi Slavonia – Iugoslaviei. Tratatul a fost semnat de 23 de state. Din Europa, semnatarele au fost, de o parte Ungaria, iar de cealaltă statele Antantei, printre care România şi cele trei state noi: Polonia, Cehoslovacia şi Iugoslavia (la vremea respectivă Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor).