CSM a avizat suplimentarea posturilor din DNA pentru investigatori sub acoperire

Săptămâna trecută, MJ a pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern pentru suplimentarea numărului maxim de posturi al DNA cu 50 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.

Ministerul Justiţiei a precizat că analiza activităţii DNA a reliefat necesitatea unor structuri proprii de filaj şi de investigatori sub acoperire, fiind condiţii esenţiale pentru a creşte eficienţa activităţii de urmărire penală.

„Investigaţiile în cauze de corupţie se desfăşoară în cele mai multe situaţii în mod conspirat, având în vedere că toate persoanele implicate obţin beneficii şi evită să colaboreze cu organele judiciare. Acest specific impune folosirea de investigatori acoperiţi şi proceduri de filaj, prin supravegherea locurilor în care se consumă activitatea infracţională sau identificarea şi localizarea în teren a persoanelor cercetate. (…) Lipsa unor poliţişti specializaţi în DNA impune ca procurorii să delege aceste activităţi către lucrători din cadrul altor structuri, împrejurare care poate limita eficienţa investigaţiilor. Dubla subordonare a acestor lucrători poate afecta stabilirea priorităţilor investigative, îngreunează comunicarea în momentele operative şi creează riscuri cu privire la confidenţialitatea operaţiunilor, în condiţiile în care anchetele pot viza chiar persoane din cadrul acelor structuri”, se arată în Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul.

MJ a subliniat că înfiinţarea unor astfel de structuri ar elimina aceste vulnerabilităţi şi ar pune la dispoziţia procurorilor un instrument esenţial pentru continuarea progreselor în investigarea faptelor de mare corupţie.

Potrivit iniţiatorului proiectului, creşterea gradului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni reprezintă un obiectiv specific asumat de statul român iar analizele efectuate de Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni au indicat că, în prezent, organele fiscale reuşesc să recupereze un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile aparţinând persoanelor condamnate atunci când nu s-au dispus măsuri asigurătorii pe parcursul procesului penal.

„În condiţiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regăsesc în cauze instrumentate de DNA – în 2012 instanţele au dispus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în valoare de 107.365.000 euro, este esenţial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracţiuni. Proprietatea asupra acestor bunuri este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor conturi bancare deschise în alte jurisdicţii, ceea ce îngreunează identificarea lor. Persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor care intră în competenţa DNA deţin în mod uzual bunuri pe care nu le pot justifica prin veniturile obţinute în mod legal, ceea ce permite în aceste cauze aplicarea instituţiei confiscării extinse, care presupune realizarea unei investigaţii financiare complexe în care să fie identificate toate bunurile dobândite de o persoană într-un interval de 5 ani anterior săvârşirii infracţiunii, pentru a fi comparate cu veniturile obţinute în aceeaşi perioadă”, a arătat MJ.

Sursa citată a subliniat că, astfel, este necesară dezvoltarea în DNA a unei structuri specializate în efectuarea de investigaţii financiare, complementară structurilor care realizează urmărirea penală şi care să le asiste, prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate.

„O asemenea structură poate avea rolul unui proiect-pilot pentru întreg sistemul judiciar, astfel încât, în funcţie de eficienţa ei, să poată fi luată o decizie cu privire la oportunitatea extinderii la nivelul tuturor organelor de urmărire penală. (…) Trebuie subliniat în mod special faptul că o astfel de măsură este menită să contribuie în mod direct la suplimentarea veniturilor bugetului de stat, prin recuperarea cu rapiditate şi într-un procent mult mai mare a sumelor datorate către stat, costurile măsurii ar fi acoperite în timp inclusiv din aceste venituri suplimentare provenite din valorificarea produselor infracţiunilor”, a precizat iniţiatorul proiectului.

În document se arată că cele 50 de posturi sunt repartizate astfel: Serviciul de recuperare a creanţelor – 20 ofiţeri de poliţie judiciară, Serviciul de filaj – 12 ofiţeri de poliţie judiciară, constituiţi în două echipe complete de supraveghere operativă, Serviciul de investigatori sub acoperire – 18 ofiţeri de poliţie judiciară.

La stabilirea impactului bugetar au fost avute în vedere cheltuielile de personal suplimentare ale DNA pentru 50 de ofiţeri cu gradul de comisar-şef, având în vedere că nu poate fi determinat în avans gradul profesional al persoanelor care vor ocupa efectiv aceste funcţii.

În condiţiile în care aceste persoane vor fi detaşate de la MAI, această din urmă structură va înregistra o economie cu cheltuielile de personal.

La estimarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii au fost avute în vedere dotările pe care le presupune înfiinţarea acestor servicii: un sediu separat pentru serviciul de investigatori sub acoperire; aproximativ 20 de autoturisme; tehnică de înregistrare audio-video; echipamente IT şi telefoane mobile.