CSM a publicat proiectele de management ale candidaţilor la şefia Parchetelor VEZI DOCUMENTELE

Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al României, prezintă în proiectul său managerial o serie de obiective ce vor putea fi realizate în următorii ani, printre care îmbunătăţirea alocării resurselor umane şi repartizarea echilibrată a volumului de muncă, un act de justiţie predictibil, o mai bună organizare a parchetelor, metodologii şi proceduri unitare de lucru.

„Pentru Ministerul Public vor constitui, în continuare, obiective importante ale activităţii procurorilor: combaterea corupţiei, atât la nivel înalt, cât şi la nivel local, combaterea criminalităţii organizate, combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei, a spălării banilor, soluţionarea cauzelor având ca obiect infracţiunile prin care sunt fraudate fondurile europene, a cauzelor privind achiziţiile publice, recuperarea prejudiciilor produse prin săvârşirea infracţiunilor, confiscarea beneficiilor obţinute prin săvârşirea infracţiunilor, inclusiv aplicarea confiscării extinse. (…) Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va conduce, prin intermediul procurorilor şefi, cele două structuri specializate ale Ministerului Public – Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – şi va susţine activitatea acestora prin asigurarea unui management stabil, a bugetului, a resurselor umane şi materiale necesare”, menţionează Niţu în proiectul său managerial.

El propune o serie de obiective ce ar putea fi realizate în următorii ani şi anume: îmbunătăţirea alocării resurselor umane şi repartizarea echilibrată a volumului de muncă, creşterea eficacităţii activităţii, act de conducere omogen, un act de justiţie predictibil, o mai bună organizare a parchetelor, metodologii şi proceduri unitare de lucru, tehnologie avansată.

Niţu susţine că proiectul său reprezintă rezultatul experienţei profesionale proprii, precum şi al consultărilor pe care le-a avut cu colegii săi din sistem.

VEZI AICI ÎNTREG PROIECTUL LUI TIBERIU NIŢU

 La rândul ei, Laura Codruţa Kovesi susţine că priorităţile viitoarei echipe de conducere a DNA trebuie să aibă ca punct de plecare diagnoza instituţiei, pornindu-se de la evaluarea realistă a situaţiei actuale.

În opinia lui Kovesi, activitatea de procuror şef DNA presupune responsabilităţi manageriale distribuite în mod echilibrat pe dimensiune organizatorică şi administrativă şi respectiv pe dimensiunea coordonării activităţii profesionale în interiorul structurii specializate.

Principalele obiective asumate sunt îndeplinirea măsurilor stabilite de către Comisia Europeană în cadrul MCV, optimizarea managementului organizaţional şi creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de urmărire penală.

VEZI AICI ÎNTREG PROIECTUL LAUREI CODRUŢA KOVESI

Bogdan Licu, propus pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României, promite să adopte un stil de conducere democratic şi să stimuleze capacitatea creativă a subordonaţilor.

„Domeniul judiciar se mai caracterizează prin faptul că munca magistraţilor şi a celorlalte categorii de personal are o importanţă socială deosebită, presupune mari responsabilităţi şi asumarea permanentă a unor riscuri procedurale sau de alt gen. Cerinţele impuse de implementarea măsurilor pentru reforma justiţiei şi de îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi au determinat ca procurorii să lucreze sub presiunea termenelor şi a rezultatelor, a mijloacelor media şi a opiniei publice, aceasta în condiţiile în care activitatea de combatere a infracţionalităţii este greu cuantificabilă, iar rezultatele obţinute sunt deseori contestate şi rareori apreciate”, precizează Licu, în proiectul său managerial.

El a precizat că îşi doreşte o implicare cat mai mare a procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel la nivelul „managementului de top” al Ministerului Public.

VEZI PROIECTUL DEPUS DE BOGDAN DIMITREI LICU

Codruţ Olaru, propus pentru funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţionează în proiectul său managerial printre priorităţile imediate acordarea iniţiativei legislative pentru Ministerul Public.

„Această prioritate trebuie realizată de îndată, în contextul în care Ministerul Public este chemat să pună în practică dispoziţiile penale şi civile ale forului legislativ, dar nu are posibilitatea iniţierii directe a unor proiecte de legi, în condiţiile în care, în mod frecvent, constatările practice impun fie amendarea unor legi, fie adoptarea altora noi. Alternativele actuale oferite Ministerului Public, fie de a formula puncte de vedere pe marginea unor proiecte de legi iniţiate de alte instituţii sau lansate în dezbatere publică, fie exercitarea unei astfel de iniţiative prin intermediul altor instituţii cărora această prerogativă le este recunoscută (în principal, Ministerul Afacerilor Interne) nu mai pot continua”, arată Olaru în proiectul managerial, publicat miercuri pe site-ul CSM.

În opinia sa, o altă prioritate imediată ce trebuie asumată de Ministerul Public este îndeplinirea condiţionalităţilor ce revin MP prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare în principal, pentru continuarea şi consolidarea activităţii de combatere corupţiei.

„Activitatea de combatere a corupţiei, în principal, a corupţiei din sfera funcţiilor de autoritate publică, trebuie să constituie o prioritate declarată a oricărei echipe manageriale, iar suportul ce trebuie acordat direcţiei specializate cu atribuţii în materie trebuie să fie total şi necondiţionat. În aceeaşi notă, trebuie menţinut dinamismul şi rezultatele bune existente în materia combaterii criminalităţii organizate şi a terorismului, chiar dacă, pe acest segment, nu există disfuncţionalităţi punctuale constatate de evaluările Comisiei Europene”, susţine Codruţ Olaru în proiectul său.

VEZI ÎNTREG PROIECT DEPUS DE OLARU Codruţ

Alina Bica, propusă pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precizează în proiectul său managerial că direcţiile de acţiune ale DIICOT vor fi structurate în obiective strategice, obiective operaţionale / acţiune şi obiective specifice, toate urmând să se circumscrie principiului de înfăptuire a ordinii de drept prin respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Potrivit proiectului managerial publicat miercuri pe site-ul CSM, activitatea DIICOT prezintă următoarele obiective strategice: combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în condiţii de transparenţă, credibilitate şi înaltă probitate morală şi profesională, cu respectarea dispoziţiilor legii interne şi ale Convenţiei Europene privind Drepturile Omului; menţinerea gradului de integritate profesională şi morală a procurorilor şi personalului auxiliar, prin continuarea implementării standardelor de integrate în sistemul judiciar şi prin promovarea unor ghiduri de bune practici în domeniu; realizarea unui sistem care să permită implementarea reglementărilor din Legea nr. 202/2011 referitoare la unificarea practicii judiciare şi a viitoarelor reglementări în materie din Codul de procedură penală ce urmează a intra în vigoare, astfel încât aplicarea legii pe domeniul de competenţă al DIICOT să dobândească o predictibilitate şi eficienţă sporită, cu consecinţa directă a creşterii încrederii justiţiabilului în actul de justiţie; creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din activitatea similară a altor state membre UE şi consolidarea practicii judiciare – reprezentând totodată şi un obiectiv asumat prin Strategia Naţională Anticorupţie.

VEZI ÎNTREGUL PROIECT DEPUS DE BICA Alina-Mihaela

Procurorul Elena Georgiana Hosu, propusă de ministrul interimar al Justiţiei, premierul Victor Ponta, ca adjunct al DIICOT, are ca obiective strategice consolidarea instituţională pentru asigurarea unei stabilităţi legislative proprii şi crearea unei structuri de poliţie judiciară proprie, similară DNA, în conformitate cu evoluţia şi tendinţele criminalităţii în plan naţional şi internaţional.

Potrivit proiectului de management publicat miercuri pe site-ul CSM, Elena Hosu are în vedere consolidarea capacităţii de reacţie la fenomenul infracţional, menţinerea gradului de integritate profesională şi morală a procurorilor şi personalului auxiliar, practică judiciară unitară, asigurarea unor reguli clare şi precise de competenţă materială, a conservării tehnicilor speciale de investigaţie precum şi pentru alocarea unor resurse umane şi materiale corespunzătoare, precum şi dinamizarea activităţii în materia infracţiunilor de criminalitate economico-financiară.

Ea îşi propune şi amplificarea activităţilor de cooperare judiciară internaţională, ca perspectivă imediată impunându-se ca aceste relaţii să fie extinse în plan bilateral, prin încheierea unor acorduri specifice cu structurile similare DIICOT din ţări unde cazuistica infracţională cu cetăţeni români este una semnificativă – Franţa, Spania, Olanda sau Marea Britanie.

VEZI ÎNTREGUL PROIECT DEPUS DE HOSU Elena-Giorgiana

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, miercuri, cu unanimitate de voturi, modificarea calendarului de avizare a propunerilor ministrului Justiţiei pentru funcţiile de procurori-şefi. Potrivit noii decizii, avizele vor fi transmise la Ministerul Justiţiei la data de 10 mai. Termenul iniţial era de 3 iunie, însă acesta a fost schimbat la solicitarea premierului Victor Ponta.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a discutat, miercuri, cererea ministrului interimar al Justiţiei, Victor Ponta, de modificare a calendarului de desfăsurare a activităţilor prevăzute în procedura de avizare a propunerilor pentru funcţiile de conducere la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

În urma discuţiilor, Secţia pentru procurori a hotărât, cu unanimitate de voturi, modificarea calendarului de desfăşurare a activităţilor privind avizarea candidaţilor propuşi de Victor Ponta, a anunţat CSM într-un comunicat de presă.

Astfel, potrivit noului calendar, în perioada 10-30 aprilie vor fi puse în dezbatere publică proiectele de management şi vor fi verificate candidaturile, iar în 7 mai vor fi analizate rezultatele acestui demers.

În 8 mai vor fi intervievaţi candidaţii pentru funcţiile de procuror general, prim-adjunct al procurorului general şi adjunct al procurorului general din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în 9 mai vor susţine interviurile candidaţii pentru funcţiile de procuror-şef al DNA, procuror-şef şi adjunct al procurorului şef din DIICOT, potrivit noului calendar.

Avizele în cazul celor şase candidaţi candidaţi propuşi pentru funcţiile de conducere din parchete vor fi transmise de CSM Ministerului Justiţiei în 10 mai.

„Decizia Secţiei pentru procurori a fost luată în considerarea faptului că documentaţia ce trebuie să însoţească propunerile formulate de ministrul Justiţiei a fost transmisă anterior datei de 30.04.2013. Secţia pentru procurori a avut în vedere exigenţele exprimate constant de Comisia Europeană privind asigurarea condiţiilor de transparenţă şi dezbatere publică a proiectelor de management depuse de candidaţi într-un interval de timp suficient. În acest sens, Secţia a apreciat ca – pentru identitate de tratament – perioada aferentă acestei etape să fie identică cu cea din procedura anterioară”, a precizat CSM.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Monica Prejmereanu, a declarat miercuri că instituţia a primit şi înregistrat documentele transmise de ministrul interimar al Justiţiei, Victor Ponta, pentru candidaţii propuşi în funcţiile de conducere de la DNA, DIICOT şi Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv CV-uri acestora, proiectele de management, declaraţiile pe proprie răspundere şi cele de interese.

De asemenea, CSM a primit de la ministrul interimar al Justiţiei o cerere de „comprimare” a calendarului de lucru în cazul avizării acestor propuneri, a mai spus Monica Prejmereanu.

„În cursul zilei de astăzi (miercuri, n.r.), fără oră, se va întruni Secţia de procurori, care va trece în revistă aceste documente, iar dacă ele sunt complete şi nu există lipsuri procedurale, ar putea trece şi la o comprimare a termenului, ţinând cont că ministrul interimar al Justiţie a trimis documentele pe 8-9 aprilie, în vreme ce termenul procedural era pe 30 aprilie. Din start câştigă 20 de zile trimiţând aceste documente”, adăuga Monica Prejmereanu.