UPDATE După consultarea asociaţiilor de magistrati, plenul CSM şi-a exprimat un punct de vedere privind independenţa sistemului judiciar din perspectiva răspunderii materiale a magistraţilor şi a independenţei financiare, acesta fiind citit în şedinţa de joi.
„Independenţa justiţiei reprezintă o componentă esenţială a statului de drept, în care cele trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, trebuie să fie într-un permanent echilibru. Consiliul subliniază că legislaţia actuală reglementează răspunderea magistraţilor sub o triplă formă: disciplinară, penală şi civilă. Nu este necesară adoptarea altor dispoziţii legale privind acest aspect. O altă reglementare care nu-şi găseşte corespondentul în forme similare de răspundere a membrilor celorlalte două puteri în stat, cea legislativă şi cea executivă, reprezintă în sine o perturbare a echilibrului dintre acestea, cu grave consecinţe pentru bună funcţionare a societăţii”, a arătat Mariana Ghenă.
Preşedintele CSM a precizat că sistemul judiciar „a dovedit de-a lungul timpului că are capacitatea de a autoregla, inclusiv prin sancţionare sub cele trei forme a magistraţilor, fiind de altfel şi singura dintre cele trei puteri care are reglementată o formă a răspunderii materiale.
În opinia CSM, orice iniţiativa legislativă care să aibă ca obiect angajarea răspunderii materiale a magistraţilor pe alte coordonate decât cele deja existente în prezent este inoportună.
„Consiliul Superior al Magistraturii, la rândul său, îşi asumă identificarea, soluţionarea şi sancţionarea cu fermitate a situaţiilor de încălcare a legii de către magistraţi”, a mai arătat Mariana Ghena.
Referitor la independenţa financiară a sistemului judiciar, CSM se angajează să intensifice demersurilor pentru preluarea bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei.
„Până la îndeplinirea acestui obiectiv, se impune o strânsă colaborare între ordonatorii principali de credite în vederea administrării eficiente a instanţelor şi parchetelor. În acest context, este necesară inclusiv luarea unei măsuri unitare privind salarizarea personalului din justiţie. Inechităţile rezultate ca urmare a interpretării neunitare a legilor de salarizare trebui înlăturate în acord cu decizia Curţii Constituţionale 794 din 15 decembrie 2016, astfel încât cei care fac parte din sistemul judiciar să fie salarizaţi avându-se în vedere valoarea de referinţă sectorială unică”, a mai spus preşedintele CSM.
Plenul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmează să adopte, joi, un punct de vedere privind independenţa sistemului judiciar din perspectiva răspunderii materiale a magistraţilor şi a independenţei financiare, după ce, la şedinţa de constituire a noului CSM, ministrul Justiţiei a spus că este necesară o lege a răspunderii magistraţilor, care ar putea intra în dezbaterea Parlamentului cel târziu în februarie.
Primul punct pe ordinea de zi a şedinţei plenului CSM de joi, programată să înceapă la ora 9.00, este adoptarea unui punct de vedere al CSM privind independenţa sistemului judiciar din perspectiva răspunderii materiale a magistraţilor şi a independenţei financiare.
Iniţiativa vine după ce noul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, a pus în discuţie modificarea legii răspunderii materiale a magistraţilor.
Iordache, a declarat, în 6 ianuarie, la CSM, că este necesară o lege a răspunderii magistraţilor, iar aceasta ar putea intra în dezbaterea Parlamentului cel târziu în februarie, după ce va avea discuţii cu reprezentanţii sistemului judiciar.
Florin Iordache a spus, înaintea şedinţei de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii, că va iniţia discuţii informale cu reprezentanţii sistemului judiciar.
„Am spus-o şi la audieri (în comisiile parlamentare pentru avizarea în funcţia de ministru al Justiţiei, n.r.) că avem nevoie de o lege a răspunderii magistraţilor. Tocmai pentru aceea sunt astăzi (6 ianuarie, n.r.) la CSM. Aştept ca noul CSM, printr-o consultare publică, cu asociaţiile profesionale, dar în primul rând cu CSM, cu Înalta Curte, cu Parchetul General să avem o astfel de lege. Repet, printr-o consultare publică cu toţi cei care sunt implicaţi şi într-o dezbatere publică făcută la Parlament”, a precizat Iordache.
Ministrul Justiţiei a invocat în sprijinul demersului său legea europeană a răspunderii magistraţilor.
„Eu plec de la buna-credinţă pe care magistraţii o au, dar, în acelaşi timp, dacă există o lege europeană, acel model european poate fi implementat şi în România”, a mai spus Iordache.
Ministrul Justiţiei a subliniat că nu crede că ar trebui să fie motive de îngrijorare legat de această lege, pentru că se va elabora după o consultare publică.
„O să vedeţi că, săptămâna viitoare, tocmai prin aceste discuţii informale pe care le voi avea, vreau să lansez o invitaţie la dialog, la expertiză, pentru că din punctul meu de vedere toţi cei care sunt interesaţi vor veni cu expertiză, iar dezbaterea trebuie să fie foarte transparentă şi în Parlament”, a adăugat Florin Iordache.
Ministrul a mai arătat că, în februarie, legea ar putea ajunge în Parlament.
„Atât timp cât Parlamentul este în acest moment în vacanţă, cel puţin până la începutul lunii februarie putem avea discuţiile informale, iar la începutul lunii februarie, în momentul în care va reîncepe Parlamentul să lucreze şi vor fi discuţiile pe buget, fără îndoială, una dintre legile asupra cărora ne vom apleca va fi aceasta”, a precizat Iordache.
Mircea Aron, cel care a condus în ultimul an Consiliul Superior al Magistraturii, a declarat, la constituirea noului CSM, că vor fi încercări de modificare a statutului magistratului, care nu trebuie să se transforme într-o umilinţă.
„Este bine să rămână în continuare la fel (statutul magistratului, n.r.). Acum, pe ultima sută de metri, aţi văzut că s-au modificat, prin decizii ale Curţii Constituţionale, s-au modificat şi indemnizaţiile în ceea ce îi priveşte pe judecători. Ar fi bine ca ele să rămână la fel. În ceea ce mă priveşte, am mari temeri că se va încerca să se umble la acest sistem de indemnizaţii. (…) Pe răspundere, sunt sigur că ştiţi mai bine decât noi cum să nu se transforme într-o umilinţă, în aşa fel cum independenţa magistratului să nu fie afectată, aşa cum se pare că se doreşte a fi concepută răspunderea magistratului. (…)”, a spus Mircea Aron, la ceremonia de predare-primire a mandatului de către noii membri ai CSM.
Despre acest subiect, preşedinta instanţei supreme, Cristina Tracea, declara, în 6 ianuarie, la finalul şedinţei de plen a CSM, că este de acord cu îmbunătăţirea legii răspunderii magistraţilor, numai dacă se propune o lege a răspunderii parlamentarilor şi una a răspunderii Guvernului.
„Eu, personal, nu am nimic împotriva unei legi a răspunderii magistraţilor, dacă este necesar poate fi îmbunătăţită, dar în limita dispoziţiilor constituţionale. Dar, în acelaşi timp, nu pot să nu remarc faptul că, aşa cum există o lege a răspunderii magistraţilor, trebuie să existe o lege a răspunderii Legislativului şi o lege a răspunderii Executivului. În ultimă instanţă, judecătorii nu fac altceva decât să aplice legi pe care Parlamentul le aprobă. Dacă legea nu e suficient de clară sau de previzibilă, desigur, aplicarea legii va fi în consecinţă”, a spus Cristina Tracea.
Pe de altă parte, procurorul general Augustin Lazăr, declara, după şedinţa de constituire a CSM că în acest moment răspunderea magistraţilor este reglementată atât în Constituţie, cât şi în alte legi şi nu este nicio urgenţă pentru modificarea ei.