DISPUTE în CSM pe tema atacurilor lui TRAIAN BĂSESCU la adresa lui Tiberiu Niţu. Ce a decis plenul

Ședința plenului Consiliului Superior al Magistraturii a început joi cu discuții aprinse pe tema solicitării judecătorului Horațius Dumbravă de a fi suplimentată ordinea de zi cu oportunitatea sesizării Inspecției Judiciare privind declarațiile fostului președinte Traian Băsescu la adresa procurorului general Tiberiu Nițu.

Traian Băsescu a declarat, în data de 16 martie, că actualul procuror general, Tiberiu Niţu, ”a tras la Revoluţie”, când era militar în trupele de Securitate şi probabil că ”a împuşcat câţiva terorişti”. 

Dumbravă a solicitat, în cadrul şedinţei de plen, sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la afirmaţiile lui Traian Băsescu la adresa procurorului general, Tiberiu Niţu, pentru a se stabili în ce măsura au afectat acestea sistemul de justiţie.

Membrul CSM a spus că inspectorii judiciari urmează să stabilească dacă, prin afirmaţiile lui, Traian Băsescu a adus atingere independenţei sistemului de justiţie sau onoarei lui Tiberiu Niţu.

Alte articole

CSM, aviz negativ privind modificarea pensiilor de serviciu pentru magistrați

Grevă pentru pensii de 25.000 de lei pe lună fără plata contribuţiilor la stat

Şefa Instanței Supreme, Livia Stanciu, s-a opus însă pe motiv că membrii CSM trebuie să cunoască din timp conținutul unui material care urmează să fie discutat și votat.

„Nu am nimic împotrivă dacă doriți să ne întrunim în cursul zilei de mâine, din nou, în plenul CSM. (…) Cred că se impune ca lucrurile scrise de colegul nostru să fie lecturate, citite, analizate de fiecare dintre noi ca să nu dăm impresia, cum am văzut că s-a mai spus în spațiul public despre diverse hotărâri ale judecătorilor că sunt doar confirmatori de acte de sesizare. Datorită acestui considerent, poziția mea de astăzi este, și nu numai de astăzi, poziția viitoare, de a mă opune solicitărilor de suplimentare a ordinii de zi atâta timp cât într-un interval rezonabil de timp nu ne sunt aduse la cunoștință aceste materiale pentru a ne prezenta un punct de vedere argumentat”, a afirmat Stanciu, scrie Agerpres.

În replică, Dumbravă s-a declarat surprins de poziția președintelui ÎCCJ, arătând că afirmația lui Băsescu sună foarte simplu și că suplimentări de acest gen au fost făcute și cu privire la alți politicieni.

„Eu nu cer să avem punct de vedere, să analizăm propoziție cu propoziție ce a spus unul sau altul dintre politicieni, ci să parcurgem acest traseu legal pe care îl prevede art. 74 alin. 1 din Legea 317/2004. De altfel, Comisia Europeană a spus de multe ori și a și lăudat anul acesta că a crescut capacitatea de reacție a CSM, iar din acest punct de vedere cred că am putea avea și noi o capacitate de reacție mai rapidă la astfel de situații oarecum jenante pentru justiție aduse de diverși”, a arătat Dumbravă.

Judecătorul Adrian Bordea, fostul șef al CSM, a afirmat că este bine ca membrii să își păstreze echilibrul și Consiliul să aibă reacții eficiente, iar pe de altă parte trebuie să aibă o poziție mai tranșantă legată de toate afirmațiile făcute în public în legătură cu actul de justiție. El a spus că solicitarea lui Dumbravă trebuie supusă la vot.

„Mi se pare într-adevăr că solicitarea este întemeiată, dar sub aspectul punerii pe ordinea de zi nu al punerii în orice condiții și votării unor materiale pe care trebuie să le citim cu două — trei minute înainte„, a completat șefa ÎCCJ.

În discuții a intervenit și judecătorul Mircea Aron, care a susținut că au mai fost cereri de suplimentare a ordinii de zi în dimineața ședinței. „Nu am avut până acum probleme deosebite. Dacă ar fi nevoie să mai stăm să ne gândim la chestiuni dacă este nevoie sau nu, asta se rezolvă dintr-o dată. Nu este foarte greu să lecturezi o jumătate de pagină și să îți dai seama despre ce este vorba. (…) Eu nu cred că trebuie să fim nervoși în situația de astăzi și trebuie să procedăm ca de obicei. (…) Este foarte bine ca acela care simte nevoia să spună ceva într-un plen, care simte nevoia să suplimentăm ordinea de zi, să dăm curs acestei propuneri, pentru că nimeni nu este mai presus unul de altul aici”, a menționat el.

Judecătorul Norel Popescu a subliniat că, în calitate de magistrat și în principal de membru în CSM, are obligația legală de a urmări declarațiile publice ale politicienilor care par a fi un atac la independența justiției. El a spus că se primesc pe mail aceste declarații din spațiul public, arătând că declarația lui Băsescu din urmă cu trei zile nu s-a oprit acolo, ci fostul șef al statului a continuat afirmațiile.

„Cred că ar fi nimerit ca astăzi pe ordinea de zi să se suplimenteze pentru ca IJ să verifice nu numai declarația din 16 martie, ci și pe cele din 17 martie și ulterioare, care par a fi totuși un atac la independență”, a susținut Popescu.

„Ce v-a împiedicat—, pentru că spuneți că obligația membrilor este ca zilnic să primească informații și este corect de la Biroul de informare publică de la CSM—, dacă declarațiile au fost făcute, punctul de început, în urmă cu trei zile, să întocmiți un material, (…) să îl puneți la dispoziția celorlalți membri CSM, care pe lângă activitatea din plen mai au alte zeci de activități, (…) astfel încât din eleganță, din respect, să ia cunoștință din timp de conținutul unor astfel de materiale?”, a întrebat Stanciu, precizând totodată că nu a cerut blocarea discutării acestei situații.

Norel Popescu a răspuns că a crezut că se vor opri aceste declarații.

Președintele CSM, Marius Tudose, a mărturisit că nu se aștepta la o ședință „furtunoasă” și că luni, când a citit materialul, a considerat că este o chestiune de apărare a reputației și ține de atributul demnității persoanei respective și nu neapărat să „sară CSM”. Tudose a adăugat că această problemă cu suplimentarea poate fi decisă de fiecare, cum a fost și până în acest moment.

El l-a întrebat pe procurorul general al României, Tiberiu Nițu, dacă are vreo poziție și dacă a considerat că prin acele declarații i-a afectat independența. Șeful Ministerului Public a cerut doar să îi fie permis să obțină discul cu înregistrarea ședinței.

Plenul CSM a votat, în cele din urmă, suplimentarea ordinii de zi, dar a decis să nu sesizeze Inspecția Judiciară privind declarațiile fostului președinte Traian Băsescu în cazul procurorului general Tiberiu Nițu.

Horaţius Dumbravă a anunţat însă că el şi alţi membri ai CSM au decis să sesizeze ei Inspectia judiciara, pentru că legea le permite acest lucru.

„Vom solicita Inspecţiei Judiciare să facă verificări dacă nu cumva a fost atinsa reputatia profesională a procurorului general si, in acelaţi timp, sa faca o verificare referitoare la posibila atingere a independentei justiţiei„, a spus Dumbravă.

Întrebat dacă, în plen, s-a discutat şi despre telefonul dat de Băsescu la biroul lui Niţu, Dumbravă a spus: „S-a adus in discutie si problema telefonului pntru că lucrurile au evoluat din 16 martie. Pana la urma nu s-a sesizat Inspectia si cu privire la acest aspect. Dar noi vom solicita să se aibă în vedere toate discutiile din 16 martie pana la zi”.

Acesta a adăugat că Tiberiu Niţu s-a abţinut de la discuţii, în timpul şedinţei de plen.

Fostul președinte Traian Băsescu anunța, la începutul săptămânii, că se va prezenta miercuri în fața procurorilor pentru a fi audiat în calitate de suspect în dosarul în care senatorul PSD Gabriela Firea îl acuză de amenințare și șantaj. „Am calitatea de suspect. Mi-au transmis o scrisoare prin care am aflat că sunt suspect. E cam la fel cum e Nițu (Tiberiu Nițu — n.r.), numai că eu sunt suspect că am făcut o declarație, iar Nițu e suspect că a împușcat oameni la Revoluție, că a tras procurorul general. Era în trupele de Securitate și el scrie în declarația lui că li s-a spus să tragă spre Dorobanți unde se mișcau teroriști și el, probabil, că a împușcat câțiva teroriști, ce să facă?”, a afirmat Băsescu.

La Revoluţie, Tiberiu Niţu era militar în termen la unitatea de la Televiziunea Română, trei dintre colegii săi fiind împuşcaţi mortal.

Fostul şef al Parchetelor militare, Dan Voinea a susţinut într-un interviu din 2013, că actualul procuror geneneral Tiberiu Niţu ”are în dosarul Revoluţiei o declaraţie în care recunoaşte că a tras la Televiziune”. ”El era atunci militar.Are certificat de revoluţionar acm, dar el trebuie cercetat la fel ca cei care au tras în decembrie 1989”, spunea Voinea.