CSM cere CSAT comunicarea hotărârii din 2005. Solicitări şi către PÎCCJ, Ministerul Justiţiei, instanţe

Plenul CSM a decis, în şedinţa de miercuri:

„Transmiterea către Consiliul Superior al Magistraturii a protocoalelor încheiate cu structuri/servicii de informaţii în materialitatea lor de către instituţiile din cadrul sistemului judiciar care au comunicat existenţa unor asemenea protocoale.

Transmiterea unei solicitări către instituţiile emitente în vederea demarării procedurilor necesare pentru declasificarea protocoalelor.

Emiterea unei adrese la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a se comunica dacă Protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii (declasificat) a fost denunţat în mod formal şi prin ce act.

Alte articole

CSAT s-a întrunit vineri pentru decizii importante privind implicarea României în conflictul din Ucraina UPDATE

Ce spune Ilie Bolojan despre suspendarea TikTok pe perioada alegerilor

Transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel pentru a comunica dacă au existat sau există protocoale clasificate încheiate între instanţe şi parchete.

Emiterea unei adrese către Ministerul Justiţiei pentru a exprima un punct de vedere cu privire la efectele şi conţinutul Protocolului încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii.

Transmiterea unei solicitări către CSAT în vederea comunicării Hotărârii nr. 17/2005, iar în situaţia în care hotărârea are caracter secret, să se aprecieze asupra desecretizării.

Emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a comunica protocoalele menţionate la art. 64 alin. (2) din Protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii precum şi Protocolul încheiat în anul 2003 între Parchetul Naţional Anticorupţie şi Serviciul Român de Informaţii, precum şi luarea măsurilor necesare în vederea desecretizării acestora.

Transmiterea unei solicitări către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a comunica:
-dacă au fost constituite echipe operative mixte, numărul acestora, data constituirii precum şi aria de acţiune a acestora sub aspectul activităţilor procedurale întocmite

-dacă a existat un flux de informaţii şi s-au realizat comunicările prevăzute la art. 6 din Protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, aria acestor comunicări, numărul şi data acestora

-dacă au existat comunicări în temeiul art. 7 alin. (1) din Protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, cu excepţia infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 51/1991.

-dacă s-au întocmit rapoarte de evaluare periodică cu privire la criteriile de aplicare a Protocolului încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii şi comunicarea acestora

-instituţiile din cadrul sistemului judiciar către care a fost înaintat Protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii.

-instituţia la iniţiativa căreia s-a realizat încheierea Protocolului încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii.

-dacă există acte adiţionale sau acte subsecvente la Protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii”, se arată în decizia Plenului.

În cadrul şedinţei CSM de miercuri s-a propus şi sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării unui control tematic la parchete, cu privire la modalitatea de aplicare a Protocolului încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, însă votul pe acest subiect va fi realuat în următoarea şedinţă a CSM.

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, protocolul din 2009 încheiat între SRI şi Parchetul General, în baza căruia Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

Protocolul dintre Parchetul General şi SRI a fost semnat în 4 februarie 2009 de Tiberiu Niţu (prim-adjunct al Procurorului general) şi Florian Coldea (prim adjunct al directorului SRI) şi aprobat de Laura Codruţa Kovesi (procuror general la acea dată) şi George Maior (director SRI la data încheierii protocolului).

Printre obiectivele cooperării se află „constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art.2”. Articolul 2 prevede ca părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, potrivit competentelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii.

Protocolul mai prevede că SRI acordă, cu titlu gratuit, „asistenţă în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate detinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în tară a corespondenţei oficiale”.