Comunicatele vizate au fost emise de cele două instituții pe 19 iunie 2014 și 23 iunie 2014, se arată într-un comunicat al CSM.
„Plenul Consiliului a apreciat că emiterea în spațiul public a celor două comunicate de presă de către instituții publice administrative a avut ca rezultat o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, cu consecința afectării imaginii Direcției Naționale Anticorupție, a instanței judecătorești care a dispus măsura arestării și a magistraților care au instrumentat dosarul, dar și a independenței sistemului judiciar„, se arată în comunicat.
În comunicat se mai precizează că Inspecția Judiciară a fost sesizată în vederea efectuării verificărilor privind conținutul comunicatelor de presă respective printr-o hotărâre a CSM din 24 februarie 2015.
CSM reamintește, totodată, că este garantul independenței justiției și are obligația „de a se sesiza și din oficiu pentru a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea„.
Într-un comunicat din 19 iunie 2014, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene a afirmat că solicitarea DNA de arestare preventivă a preşedintelui CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, şi aducerea sa în ţară de la clinica din Blatimore reprezintă „un demers de-a dreptul criminal şi are darul să afecteze grav imaginea unui act de justiţie conform cu drepturile omului şi normele europene„.
UNCJ susţinea că atitudinea procurorilor pune sub semnul întrebării dreptul la viaţă al unui cetăţean şi arată „gradul de opacitate cu care aceştia au ajuns să trateze cauzele penale, la fel cum o făceau anchetatorii stalinişti din anii ’50!„.
Cinci zile mai târziu, CJ Constanţa afirma că Nicuşor Constantinescu este într-o stare de sănătate precară şi nu poate fi transportat, lucru ce este demonstrat de actele medicale de la clinica din Blatimore.