CSM decide în şedinţa de plen de joi dacă avizează favorabil proiectul de lege privind modificarea codurilor penale

Potrivit reprezentanţilor CSM, Direcţia Legislaţie a Consiliului va întocmi un punct de vedere privind proiectul de lege de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, iar plenul CSM va decide joi dacă va da aviz favorabil.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a propus suplimentarea ordinii de zi a plenului CSM de miercuri cu proiectul de lege privind modificarea codurilor penale, motivând că joi doreşte să prezinte acest proiect în şedinţa Guvernului.

Proiectul Legii de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală a fost discutat, luni, la Ministerul Justiţiei cu specialiştii din justiţie şi cu reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din sistemul judiciar, în a doua dezbatere publică organizată înainte de trimiterea actului normativ în Parlament.

Proiectul va fi trimis Guvernului şi apoi Parlamentului luni, cel târziu marţi, în funcţie de eventualele modificări care ar putea fi făcute în urmă dezbaterii publice, declara, luni dimineaţă, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. „Vom vedea vedea propunerile, argumentele, vom vedea dacă modificăm ceva din proiectul aflat pe site. Azi, cel târziu mâine, îl trimitem la Guvern şi apoi la Parlament, în măsură în care se vor impune modificări”, a spus el.
În 20 aprilie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara că va cere o audienţă la ministrul Justiţiei, deoarece Tudorel Toader întârzie „nepermis” cu legea de modificare a codurilor penale şi nu se poate să beneficieze de susţinere „la nesfârşit”.

Alte articole

Se schimbă Codul Penal: Închisoare cu executare pentru conducerea fără permis

Premierul Sorin Grindeanu spunea atunci că proiectul de lege prin care urmează să fie modificate Codul penal şi Codul de procedură penală va fi trimis Parlamentului doar după ce se va încheia perioada de dezbatere publică.

Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea codurilor penale după ce OUG 13/2017 – prin care se stabilea, printre altele, că abuzul în serviciu este infracţiune doar dacă prejudiciul produs de un funcţionar public depăşeşte 200.000 de lei şi că denunţul este valabil doar dacă este făcut în termen de şase luni de la comiterea faptei – a fost abrogată în 5 februarie, după cinci zile de la adoptare, tot prin ordonanţă de Urgenţă.

OUG 13, adoptată în seara zilei de 31 ianuarie, a fost contestată atât de societatea civilă, cât şi de magistraţi, a scos în stradă sute de mii de oameni şi a dus la demisia iniţiatorului proiectului de act normativ, Florin Iordache, din funcţia de ministru al Justiţiei.

Proiectul de lege care urmează să fie trimis în Parlament prevede, în cazul abuzului în serviciu, înlocuirea sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos” din articolul 297 al Codului penal cu sintagma „îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului”, în conformitate cu o decizie a Curţii Constituţionale.

Astfel, articolul 297 ar urma să aibă următorul cuprins: „(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

Proiectul de lege modifică şi articolul 301 al Codului penal, înlocuindu-se sintagma „raporturi comerciale”, declarată neconstituţională, cu sintagma „raporturi specifice celor dintre profesionişti”.

Astfel, noua formă a articolului 301 ar fi următoarea: „(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, ori pentru o altă persoană cu care, în ultimii cinci ani, s-a aflat în raporturi de muncă ori in raporturi specifice celor dintre profesionişti, sau din partea căreia a beneficiat, în aceeaşi perioadă, ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

Alte modificări vizează articolul 308 din Codul penal, privind infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane.

Proiectul de lege mai prevede că pentru stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive.

De asemenea, actul normativ face referire şi la confiscarea extinsă, pentru transpunerea Directivei europene 2014/42/UE.