„Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, reafirmă că legalitatea sau temeinicia unor hotărâri judecătoreşti poate fi verificată exclusiv într-un cadru procesual, prin intermediul exercitării căilor ordinare sau extraordinare de atac”, susţine CSM.
De asemenea, Consiliul susţine că orice alte verificări administrative nu pot schimba deciziile instanţelor, ci „pot viza identificarea unor interpretări diferite ale legii de către instanţele naţionale, împrejurare ce poate constitui un temei pentru promovarea recursului în interesul legii.”
„Soluţionarea recursului în interesul legii, privit ca instrument procesual de unificare a jurisprudenţei neunitare cu efecte numai pentru viitor, revine în competenţa exclusivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi poate fi declanşat, atât în materie civilă cât şi în materie penală, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel şi Avocatul Poporului”, explică CSM.
Reacţia vine după ce ministrul a declarat că analizează amânarea discutării cererilor de eliberare condiţionată.
„Majoritatea deţinuţilor reclamă modul de aplicare a dispoziţiilor legale referitoare la liberarea condiţionată. Prin ANP/Administraţia Naţională a Penitenciarelor/, am solicitat hotărârile de amânare pentru toţi deţinuţii aflaţi în penitenciare ! Vrem să vedem considerentele respectivelor hotărâri”, a scris ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pe pagina sa de Facebook, pe 10 septembrie.