CSM discută vineri încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei a secretarilor de stat Constantin Sima şi Oana Schmidt Hăineală

Încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei a lui Constantin Sima, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi a Oanei Andrea Schmidt Hăineală, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, este singurul punct de pe ordinea de zi a sedinţei de vineri a Secţiei pentru procurori a CSM.

Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a solicitat, joi, Consiliului Superior al Magistraturii încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei a procurorilor Constantin Sima şi Oana Schmidt Hăineală, care din 16 ianuarie sunt secretari de stat.

În cerere se arată că încetarea detaşării a fost solicitată pentru a asigura derularea „în condiţii de imparţialitate a unei cauze instrumentate de către Direcţia Naţională Anticorupţie, având ca obiect împrejurările elaborării proiectului de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi a proiectului de lege pentru graţierea unor pedepse”.

Potrivit unor surse judiciare, în şedinţa de joi a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la care a fost prezent şi procurorul general Augustin Lazăr, s-a discutat despre o  eventuală solicitare a încetării detaşării la Ministerului Justiţiei a procurorilor Constantin Sima şi Oana Schmidt Hăineală.

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, îşi delegase atribuţiile secretarului de stat Constantin Sima, pentru perioada 1-7 februarie.

Florin Iordache a declarat, pentru News.ro, că nu a demisionat şi nici nu intenţionează să facă acest lucru, dar a delegat către secretarul de stat Constantin Sima atribuţiile sale pentru „chestiuni curente”.

Ministrul Justiţiei a precizat că şi-a delegat atribuţiile pentru că el se va afla în Parlament, la discutarea bugetului de stat pe 2017, şi în perioadele în care el nu este la minister, este normal ca cineva să semneze pentru operaţiunile curente, de la salarii, până la răspunsuri pe care instituţia trebuie să le dea autorităţilor.

Constantin Sima şi Oana Schmidt Hăineală ar fi lucrat la elaborarea proiectelor de OUG privind graţierea şi modificarea codurilor penale.

Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă cu privire la modul de elaborare a ordonanţelor de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale, în urma unui denunţ formulat în 24 ianuarie de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.

Potrivit DNA, în acest caz se fac acte procedurale cu privire la aspectele sesizate, legate de „modalitatea de adoptare a unor acte normative”.

Ministerul Justiţiei a anunţat că Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din DNA a solicitat ca până joi să primească, în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea şi emiterea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului din 31 ianuarie, prin care au fost modificate şi completate Codul penal şi Codul de procedură penală, precum şi cu proiectul de lege adoptat de Guvern pentru graţierea unor pedepse.  

Prin aceeaşi adresă, DNA a solicitat transmiterea documentelor rezultate ca urmare a corespondenţei interinstituţionale şi interne, scrise sau prin poştă electronică, cu privire la cele două acte normative, precum şi precizarea numelui, prenumelui şi a datelor de identificare a persoanelor care au participat la redactarea, întocmirea şi avizarea acestora.

În opinia Ministerului Justiţiei, declanşarea unei anchete de către DNA cu privire la modul de elaborare a unei ordonanţe de urgenţă este “o gravă imixtiune în activitatea autorităţii executive şi o afectare fără precedent a echilibrului puterilor constituţionale”.

Ministerul Justiţiei susţine că modificarea legislativă este asumată de conducerea instituţiei, fiind făcută în exercitarea atribuţiilor statutare şi legale.

În denunţul de la DNA, membrii asociaţiei ”Iniţiativa România” îi acuză pe premierul Sorin Grindeanu şi pe ministrul Justiţiei, Florin Iordache, de favorizarea făptuitorului şi de prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.

Mihai Poliţeanu a declarat că miercuri a fost audiat la DNA în acest dosar, iar cu această ocazie a completat denunţul şi a solicitat să fie făcute cercetări şi în cazul preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, având în vedere atât adoptarea „conspirativă” a OUG de modificare a codurilor penale, cât şi „indiciile publice” privind o întâlnire în care Dragnea i-ar fi cerut „imperativ” lui Iordache adoptarea OUG.

El a precizat că în denunţul care îl vizează pe Dragnea a avut în vedere atât evenimentele de marţi noapte, când Guvernul a adoptat „conspirativ” o ordonanţă de urgenţă de modificare a codurilor penale, cât şi „indiciile publice ale unei întâlniri între ministrul Justiţiei şi şeful său de partid Dragnea Liviu, în care cel din urmă ar fi solicitat imperativ adoptarea ordonanţei amintite”.

Poliţeanu a precizat că în 24 ianuarie, a făcut denunţul la DNA, semnat de el şi de Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, pe care atunci l-a trimis prin mijloace de comunicare electronică, iar în 31 ianuarie, a mers la DNA pentru a-l depune şi „în persoană”, cu respectarea deplină a procedurii penale.

În opinia semnatarilor, ”demersurile lui Sorin Grindeanu şi Florin Iordache de promovare a graţierii şi modificării Codului penal şi Codului de procedură penală prin ordonanţe de urgenţă au avut loc cu încălcarea legii şi cu scopul de a zădărnici tragerea la răspundere penală şi executarea unor pedepse, în folosul unor colegi de partid, prieteni sau sponsori politici condamnaţi, trimişi în judecată sau anchetaţi penal în ultimii ani”.