„Această durată maximă de 48 de ore nu ar comporta probleme din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, de altfel, la nivel european fiind prevăzute durate maxime ale reţinerii mai mari de 24 de ore, de 48, dacă nu chiar de 72 de ore. În acest sens, dispoziţiile art. 5 parag. 3 din Convenţie prevăd că aducerea în faţa judecătorului sau a unui alt magistrat împuternicit prin lege să exercite atribuţii judiciare trebuie să fie făcută de îndată ce o persoană este lipsită de libertate, în vederea evitării dispunerii unei măsuri arbitrare sau nejustificate şi protejării acesteia împotriva relelor tratamente ce ar putea fi aplicate în perioada detenţiei„, conform CSM, informează digi24.ro.
Consiliul Superior al Magistraturii arată că aducerea unei persoane în faţa judecătorului în termen de 48 de ore de la data privării de libertate este rezonabilă şi trebuie considerată că satisface exigenţele noţiunii „de îndată”, expresie prevăzută de CEDO.
Membrii CSM susţin că o propunere similară, de majorare a duratei maxime a reţinerii, a fost formulată în proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, iniţiat de Preşedintele României, la propunerea Guvernului, iar Curtea Constituţională, examinând constituţionalitatea acestor dispoziţii, a apreciat că „termenul prevăzut este unul de natură să permită o ingerinţă minimă în ceea ce priveşte libertatea persoanei, respectă exigenţele Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi nu poate fi interpretat ca având ca efect suprimarea garanţiilor unui drept fundamental, în sensul art. 152 alin. (2) din Constituţie.”