„Astăzi, 31 octombrie 2013, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. e) din Constituţia României, republicată, ale art. 34 şi următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, a sesizat Curtea Constituţională cu o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională în ceea ce priveşte refuzul Senatului României de a pune în executare Decizia nr. 6289/24.09.2013, definitivă şi irevocabilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a stabilit starea de incompatibilitate a domnului senator Mora Akos Daniel„, se arată într-un comunicat de presă al CSM.
Membrii Comisiei juridice din Senat au decis, în 16 octombrie, în unanimitate, că solicitarea Agenţiei Naţionale de Integritate adresată Senatului privind constatarea demiterii de drept din calitatea de senator a lui Mora Daniel (PNL) nu este de competenţa acestei Camere.
ANI a solicitat Senatului constatarea demiterii de drept a acestuia ca urmare a deciziei definitive şi irevocabile 6289/24.09.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, referitoare la starea de incompatibilitate constatată în cazul său la data de 20 aprilie 2011.
Agenţia a constatat că Mora, fost consilier judeţean de Mureş, s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât SC Moragroind SRL, societate în cadrul căreia acesta deţinea funcţia de director şi calitatea de asociat, a încheiat contracte de execuţie a unor lucrări în valoare totală de 15.689.344 de lei cu unităţi aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş şi cu alte unităţi administrativ-teritoriale din judeţ.
„Comisia juridică, în unanimitate, a constatat că solicitarea Agenţiei Naţionale de Integritate nu se referă la mandatul de senator al domnului Mora Daniel şi, în consecinţă, nu este de competenţa Senatului să se pronunţe. (…) Această chestiune nu e o problemă ce ţine de competenţa Senatului”, a spus atunci preşedintele Comisiei juridice a Senatului, liberalul Tudor Chiuariu.
El a menţionat că numai în situaţia în care Mora Daniel ar fi deţinut şi în prezent funcţia de consilier judeţean „ar fi existat nişte consecinţe legale”.
„Dacă citiţi Constituţia, se referă la incompatibilitate care intervine în legătură cu mandatul de senator, ceea ce nu este cazul domnului Mora. Probabil că este o slăbiciune a legii, dar în acelaşi timp este şi o chestiune care a ţinut cumva şi de înfiinţarea Agenţiei, în sensul că dintr-o dată, la momentul înfiinţării, Agenţia a avut de controlat foarte multe astfel de situaţii. Nu a putut însă să le constate pe toate, într-un timp util, astfel încât să intervină în timpul mandatului respectiv”, a arătat senatorul.
Potrivit afirmaţiilor sale, dacă Mora ar fi fost în continuare consilier judeţean, ar fi fost incident articolul referitor la interdicţia de a ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani.
În timpul audierii la comisie, senatorul Daniel Mora a solicitat respingerea, ca fără obiect, a acestei solicitări a ANI, pentru că nu are legătură cu calitatea de senator.
Acesta a subliniat că Legea privind incompatibilităţile stabileşte clar fiecare incompatibilitate pentru fiecare calitate în parte şi că „prin forţarea aceste interpretări se aduce o atingere gravă a regulilor de drept într-un stat”.
„Ceea ce face, în schimb, ANI în acest moment, prin această scrisoare pe care o adresează Senatului, încearcă o interpretare absolut forţată a legii, prin care încearcă să determine Senatul să ia act de demiterea mea din calitatea de senator, deci foloseşte termeni absolut nelegali. Eu cred că este un lucru absolut forţat şi cred că nu are niciun fel de fundament legal, bază legală vizavi de calitatea de senator”, a afirmat senatorul.
La o zi după decizia Comisiei juridice, ANI a cerut din nou Senatului să respecte decizia definitivă a instanţei supreme, care a stabilit că senatorul Daniel Mora a fost în incompatibilitate, arătând că neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti poate atrage noi critici ale Comisiei Europene, în perspectiva raportului MCV de anul viitor.