CTP nu înțelege de ce Georgescu nu a fost întrebat ”de nimeni nimic” după ce a a afirmat că ”oameni de bună credință” îl informează ”permanent chiar din interior”, referirea fiind la oameni din serviciile secrete.
”Cel mai teribil semnal este faptul că, de când a făcut acele declarații publice, domnul Georgescu spunând că primește rapoarte de la serviciile secrete, o declarație a unui fost candidat la președinție care are ecou până la nivelul structurilor de securitate ale NATO, acest domn nu a fost întrebat de atunci de nimeni nimic”, a spus, pentru b1tv, CTP, citat de libertatea.
În acest context, gazetarul a vorbit despre răspunderea penală a celui care divulgă informații secrete, cât și a persoanei neautorizate care le primește.
”Nu a fost chemat (Călin Georgescu – n.r.) la un organ de specialitate care să îl întrebe: ‘Domnu’, cum aveți dumneavoastră rapoarte?’. Asta este pușcărie, așa ceva! Și pentru domnul Georgescu, și pentru cei care îi dau rapoartele”, a subliniat CTP.
Călin Georgescu a afirmat în ianuarie, într-o emisiune la Gândul, că este informat „permanent, chiar din interior” de oameni din serviciile secrete.
”Ce pot să vă spun este că sunt oameni de bună credință care mă informează permanent chiar din interior, văd și eu niște rapoarte”, a spus suveranistul.
Imediat după această afirmație, Georgescu a fost întrebat dacă are în spate securiști vechi. El a negat acest lucru, apoi a schimbat subiectul discuției din emisiune. ”Nu, nu am nicio treabă”, a răspuns el.
Potrivit legii, divulgarea de informații clasificate ca secret de stat este interzisă. O persoană neautorizată care primește astfel de informări din cadrul serviciilor de informații și sursele sale din servicii riscă dosar penal și chiar închisoarea.
Informaţiile secrete de stat se împart pe niveluri de secretizare, în funcţie de importanţa valorilor protejate. Conform articolului 303 din Codul Penal, care se referă la divulgarea informațiilor secrete de stat, ”divulgarea fără drept (…) de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu (…) se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.
Deţinerea fără drept a unui document cu informaţii secrete de stat se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Codul Penal oferă însă o variantă de evitarea a răspunderii penale pentru persoana neautorizată care intră în posesia unor informații secrete: ”Persoana care deţine un document ce conţine informaţii secrete de stat, care poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevăzute în art. 176, nu se pedepseşte dacă predă de îndată documentul la organul sau instituţia emitentă”.
Articolul 176 se referă la ”autoritățile publice, instituțiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică”.
Pe de altă parte, Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate prevede că ”persoanele care vor avea acces la informaţii clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea şi profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informaţii”.
Citește și Diana Șoșoacă face un mare circ la sediul Curții Consituționale, căutându-l pe președintele CCR