„Domnul Iohannis a avut în această intervenție, ieșire, a avut două obiective: 1 – să mai pompeze niște oxigen PNL-ului, aflat în scădere, partidului și guvernului. 2 – să nu înceteze a fi conștient și responsabil. De aceea, acum o săptămână, a aruncat acea dată de 15 mai ca pe o speranță, pentru a mai îmbunătăți percepția oamenilor în legătură cu guvernul, care a luat măsuri dure, în general corecte, cum a spus președintele, cu excepția celor care n-au fost corecte și pe care președintele nu le-a menționat pentru că scopul domniei sale a fost să mai crească scorul electoral al PNL”, a spus Cristian Tudor Popescu, la Digi 24. „De aceea a spus de legile populiste date de PSD, dar nu a spus nimic despre declarația premierului Orban – Parlamentul nu există – o asemenea declarație care se pretinde democratică oare cât de nocivă este? Apoi, nu a pomenit nimic președintele despre greșelile guvernului, unele dintre ele grave, pe care chiar președintele a ieșit și le-a reprimat cu brutalitate, ca în cazul protocolului MAI-BOR„, a completat CTP.
„Observ faptul că domnului președinte i-a crescut transmisia, are o comunicare mai bună, vorbește mai fluent, e mai convingător, însă nu a dorit au fost momente în care pur și simplu a refuzat să răspundă. De pildă, la acea chiflă cu Franța. A spus domnul președinte expressis verbis, l-am auzit cu toții: În Franța s-a făcut un experiment, într-o școală, în urma căruia au fost infectați zeci de elevi și nu știu cîți medici au ajuns la Terapie Intensivă. Astea sunt fapte, din punct de vedere gazetăresc, spunând acum că a fost înţeles greșit, e un studiu, că informațiile sunt corecte, e vorba de un studiu al Institutului Pasteur. Autoritățile franceze au arătat că nu există și că nu s-a deschis nicio școală, nici experimental, nici până la 15 mai. Acolo, președintele trebuia să spună: unul dintre consilieri m-a informat greșit„, a mai spus Cristian Tudor Popescu.
Întrebat ce să facă românii după data de 15 mai, jurnalistul a răspuns: „După 15 mai nu există o curiozitate sau nelămurire, există o dorință foarte mare să facem ce făceam înainte de pandemie. S-a tocit frica! Acum, acești morți de pe ecran nu mai spun mare lucru, e cam cum erau cotele Dunării înainte de 1989. Oamenii, ca să respecte niște restricții, trebuie să le fie frică de boală și de moarte, acum le-a scăzut această frică. Sunt mai stresante problemele economice, sunt pregătiți să dea năvală, vor fi mult mai greu de oprit. Nu știu ce se va întâmpla după 15 mai, pentru că oamenii sunt la capătul răbdării. Sper să nu explodeze numărul de îmbolnăviri și de morți și să ajungem din nou la respectarea măsurilor pe bază de frică de moarte”, a mai spus el.
Citeşte şi Klaus Iohannis, întâlnire de gradul zero cu roboţelul Escu, la Spitalul Modular: „O să fie bine!”
CTP a adus în discuție și problema banilor: „Eu mă îngrozesc, de unde mai dă bani guvernul, de unde dau? Aud că dăm, dăm șomaj tehnic, cumpără acțiuni statul la firmele private, dăm tablete și laptopuri elevilor, de unde dăm dom’le? Nu se spune nimic de pensii, cu cei 40%. Nu au cum să le plătească, nu au cum, dar nici nu pot s-o spună din punct de vedere electoral. Nu a spus acest guvern când l-a preluat de la PSD că vistieria era goală, nu a spus Iohannis că a fost visteria goală de la PSD? Acum de unde au? Se dau bani de la buget care nu erau prevăzuți. Cred că va fi o situație foarte grea, oameni fără bani de medicamente, bani de mâncare, de chirie. Acesta este pericolul cel mai mare și ar trebui să se concentreze pe asta după 15 mai. Aproape că aș spune că trebuie să ne asumăm un risc, amenințarea prăbușirii economice e atât de mare, încât ar trebui ca guvernul să-și asume riscul să dea drumul activităților economice, chiar cu riscul creșterii un numărul de îmbolnăviri„, a spus Cristian Tudor Popescu.