Simona Halep a anunţat, marţi, că a fost ultimul ei meci jucat la Cluj și că se retrage din tenis. Simona Halep (33 de ani, 868 WTA) a fost învinsă de italianca Lucia Bronzetti (26 de ani, 66 WTA), scor 1-6, 1-6, în primul tur de la Transylvania Open.
„Sunt împăcată, ştiu că nu am greşit cu nimic faţă de tenis. Vreau doar să mă odihnesc, sunt jucătoare de tenis profesionistă epuizată din punct de vedere emoţional. Vreau să las viaţa să mă surprindă. Nu ştiu ce se va întâmpla în viaţă, dar este un „La Revedere” din tenis, aici la Cluj, acasă. Am înţeles că este decizia corectă, că dacă nu te antrenezi zi de zi, nu poţi face faţă. Nu am regrete, privim înainte, poate aşa a fost să fie”, a declarat Halep, într-o conferinţă de presă la Cluj.
”Simona pășește în poveste
Nu sunt trist că a plecat Simona – totul, oricât de frumos ar fi, se sfârșește într-o zi. Și Simona Halep are adevărul și dreptul să spună că se simte împlinită după o viață în tenisul mare.
Simo n-a pomenit nimic despre suspendarea mai mult sau mai puțin nedreaptă pe care a îndurat-o aproape doi ani și pentru care își are partea ei de greșeală, dar nu de necinste. N-a spus că asta i-a afectat performanța și o obligă să se retragă.
Pentru că acest moment ar fi venit și dacă Simona ar fi continuat să joace. Așa cum a mărturisit, nici corpul, nici psihicul ei n-o mai duc, în bătălia crâncenă pentru vârf.
Tenisul Simonei a fost de mare consum, fizic și mental. L-aș asemăna cu cel al unui monstru sacru care a părăsit terenul cu câteva luni în urmă: Nadal. Ca și Rafa, Simona a jucat în ultimii ani cu dinții strânși din pricina suferințelor – genunchiul care ar fi trebuit operat acum o chinuie de mult; este prețul reverului ei, care de atâtea ori ne-a fermecat.
Nici nu vreau să mă gândesc câte talente am văzut de-a lungul anilor răsărind și stingându-se repede în tenisul românesc. Fără munca și dârzenia excepționale, talentul cu care Simona a venit de acasă nu ar fi fost de ajuns ca s-o ducă atât de sus cum nici nu mai visam pentru tenisul nostru de la Ilie Năstase încoace. Ca și Ilie, ea a pășit dincolo de tenis, într-o poveste spusă întregii lumi. A născut o mare amintire pentru omenire.
Simona Halep a fost un miracol românesc – nu un produs românesc al unei școli gândite și clădite de stat. De aceea, totuși, sunt trist. După Nadal, fără pauză, Spania îl dăruiește tenisului pe Alcaraz. După Simona, nu se zărește, pentru cine știe câtă vreme, nicio altă Simona Halep”, a scris CTP, pe pagina de Facebook.
„Pentru mine înseamnă o retragere din comentariul de tenis, am scris și am vorbit de Simona Halep începând cu 2013, de atunci am scăpat 2-3 meciuri să nu le văd, deci ea a fost pentru mine un declanșator al articolelor mele despre tenis, fără de care de acum îmi va fi greu să continui. Se leagă lucrurile și cu dispariția din tenisul profesionist al lui Federer, Nadal, jucători, personaje legendă, jucători care aveau poveste, de aceea mă inspirau să scriu.
Așa și Simona, a fost o jucătoare de poveste. Faptul că se retrage acum, pentru mine nu este o surpriză, am înțeles acest lucru de la primul meci de anul trecut, de când a încetat suspendarea, meciul cu Paula Badosa, atunci mi-a fost destul de limpede că muntele pe care îl are de urcat nu îl mai poate urca.
Ea știa foarte bine ce are de făcut ca să revină, dar pur și simplu organismul nu o mai ajuta. Mi-a plăcut mult faptul că Simona nu a pomenit în cuvintele ei de retragere, din această seară, despre suspendare, despre cei aproape doi ani petrecuți în afara terenului de tenis, nu a încercat să dea vina pe această perioadă pentru retragerea ei de acum. Ceea ce este foarte corect!
Simona a fost și rămâne corectă, cinstită, în povestea acelei suspendări Simona își are partea ei de greșeală, dar nu vreo parte de necinste. Ea rămâne un sportiv categoric, absolut cinstit până în acest moment al retragerii.
Vreau să vă spun că și dacă nu s-ar fi petrecut acea suspendare a ei, era foarte probabilă, sfârșitul să fi fost același. Pentru că tenisul Simonei a fost unul de mare uzură, de mare uzură fizică, asemănător în unele privințe cu cel al lui Nadal, și faptul că acest joc al ei a dus-o la performanțe uriașe nu este comparabilă decât cu Ilie Năstase în tenisul românesc și, la fel ca Ilie Năstase, a impus o legendă la nivel mondial, dincolo de tenis.
A devenit un personaj la nivel mondial, ce se întâmplă rar cu sportivii români. Deci tot la această retragere am fi ajuns, poate un pic mai târziu, dar ea tot trebuie să vină, pentru că Simona a jucat cu suferințe, în special în ultimii ani, pe care oamenii care o aplaudau nu le știu.
Chestiunea de la genunchi e veche, avea probleme și cu coloana vertebrală, hernii de disc, și altele, nu le mai spus. Deci în aceste condiții, cu tenisul ei de mare angajament, Simona a adus aceste bucurii uriașe, cu un preț însă, un preț foarte mare pe care l-a plătit acum.
Țiriac a spus odată că cea mai bună lovitură a lui au fost picioarele. Simona ar putea să spună că cea mai bună lovitură a ei este mintea. Evident, zgura s-a potrivit cel mai bine jocului descris până acum.
Nu se poate spune că Simona a fost o jucătoare câștigătoare numai pe zgură. Nu e adevărat! Simona a câștigat turnee grele pe hard. A ajuns în finală la Australian Open, a câștigat Miami, pe iarbă a câștigat Wimbledon. Nu poate fi redusă la o excelentă jucătoare de zgură. Sigur, pe zgură a crescut. În România nu avea unde să joace pe iarbă sau pe hard, la ce săli avem noi”, a spus CTP, la Euronews.