CTP scrie că la începutul protestului a empatizat cu fermierii și transportatorii care își strigă nemulțumirile în toată țara și chiar a fost plăcut impresionat de gestul acestora, care au refuzat să fie asociați cu Diana Șoșoacă sau George Simion, alungându-i pe aceștia din mijlocul lor, dar spune că pe parcurs cerințele lor au devenit inacceptabile.
”Negociere, nu război pe cai mari
Agricultorii și transportatorii au tot dreptul, democratic și omenește vorbind, să solicite și să protesteze. România este măcar o țară liberă, dacă bine guvernată nu e.
Dar, după alungarea lui Simion și Șoșoacă, gest care m-a uns pe suflet, ce văd acum începe să nu mai fie nici democrație, nici omenie.
Cererile lor sunt fără număr și, multe dintre ele, imposibil de acceptat: eliminarea CASS, eliminarea accizei la combustibil, desființarea sistemului electronic de facturare (de ce?!) sau, nici mai mult, nici mai puțin decât reducerea cu 50% a impozitului pe venit. Sau fantasmagorice, ca să nu zic nerușinate, cum ar fi benzină și motorină gratuite pentru ei, dublate de amenințări adresate premierului. Dacă acestea le-ar fi satisfăcute, guvernul ar comite o gravă discriminare, defavorizare, în raport cu celelalte categorii de oameni ai muncii.”, scrie Cristian Tudor Popescu.
”Cum am spus, protestatarii au nevoie de niște negociatori competenți și realiști, care să încerce să obțină rezolvări rezonabile, căi de mijloc, lăsând și guvernului spațiu de manevră, nu punându-l cu spatele la zid. E vorba de a ajunge la o înțelegere, nu de un război în care oamenii aceștia ne anunță că nu concep decât să învingă.
Război, pentru că tiriștii, camionarii, tractoriștii își folosesc caii putere ca arme. Cadrele sanitare, didactice, personalul din Justiție, paznicii de penitenciar, polițiștii, nu au la dispoziție vehicule de mare tonaj cu care să blocheze șoselele țării. Sau să intre cu ele în Capitală, până în fața clădirtii guvernului din Piața Victoriei, ca și cum ar fi o coloană de blindate de asalt. Cei care nu au așa ceva, manifestează prin marșuri pe jos și mitinguri cu pancarte și scandări. Sau intră în grevă, de avertisment, japoneză, parțială sau completă. Acestea sunt mijloace pașnice de protest și revendicare.
Mașinile uriașe, amenințătoare, care sufocă acum carosabilul sunt mijloace nu pașnice, sunt agresiuni de proporții împotriva dreptului la circulație al tuturor cetățenilor. Căci ce altceva ar putea să facă cu ele? Să le lanseze împotriva barajelor ridicate de jandarmi?”, a mai adăugat jurnalistul.