Cu cât crește factura la curent în funcţie de aparatura folosită. „Și cu becul stins și cu factură mare!” Şase ipoteze de consum.

Atenție la factura de regularizare: Mulți români se plâng că au primit în ultima perioadă facturi mari la electricitate. Este vorba de celebrele facturi de regularizare, cu alte cuvinte, verificarea consumului din ultimele luni.

„Regularizarea trebuie făcută la 3 luni dar mai trebuie să se și poată face la 3 luni în sensul în care trebuie să avem în vedere că mai mult de jumătate din contoarele românilor se găsesc în interiorul apartamentelor sau în curțile oamenilor și în situația în care cititorii nu au acces la acele contoare practic nu pot să pună în aplicare legea. În momentul de față au existat mai multe acțiuni la mai mulți furnizori și mai mulți distribuitori care, practic, au „forțat” cumva ca să se ajungă să se facă citirea mai ales în cazul în care nu s-au făcut citiri de câte un an de zile, doi ani de zile sau chiar mai mult. Vin foarte multe facturi de regularizare care cuprind consumul de energie electrică pe un număr de 20 – 24 de luni.”, spune președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.

Noi beneficiari ai măsurii de plafonare a preţurilor la energie. Marcel Ciolacu: Nu pot să-ţi cer să faci economie şi să beneficiezi de ea peste 12 luni
Guvernul a impus noi plafoane de consum pentru energia electrică, dar factura va fii tot mare. „Un preț plafonat pe grupe de consumatorii casnici în funcție de tipul de consum, concomitent cu programe de mediatizare a necesității de economisire a energiei și programe de eficientizare a consumului casnic de energie bazate în primul rând pe schimbarea corpurilor de iluminat și un comportament de creștere a eficienței energiei, ar aduce o reducere a consumului de energie electrică în România cu cca. 5%, dar ar aduce și facturi mai mici la consumatorii casnici care folosesc energia electrică pentru încălzite cu 46% și facturi medii mai mai mici cu cca. 10% pentru consumatorii casnici față de situația din prezent”, susține expertul în energie Dumitru Chisăliță, citat de Adevărul.

Alte articole

Avertismentul specialistului în energie: de la primăvară, toți românii vor primi facturi uriașe

Ce se întâmplă cu prețul la energie și gaze după 1 aprilie. Dumitru Chisăliță, anunț de ultimă oră despre plafonare și liberalizare

Mulți dintre românii trebuie să se aștepte în perioada următoare, la facturi mai mari decât se așteptau:

• După ce au fost îndrumați să facă economie la energie electrică, pentru că astfel vor beneficia de preț plafonat, oamenii constată că chiar dacă au redus factura lunară din august 2022 sub 255 lei/kWh, în loc să aibă pe factură prețul promis plafonat de 0,8 lei/kWh constată că au prețul de 1,8 lei/kWh. Adică pentru un apartament cu 3 camere care a consumat 250 kWh în luna august 2022, proprietarul în loc sa achite 200 lei, va achita 450 lei (2,25 ori mai mare). De ce? Pentru că Legea prevede că se aplică prețul plafonat, doar dacă consumul mediu anual din anul 2021 este sub 255 / 300 kWh. Oamenii trebuie să știe că dacă nu ai făcut economie la energie în 2021, degeaba faci economie la energie anul acesta, că nu primești în luna curentă prețul plafonat promis, pe factură va fi prețul pieții (cel puțin dublu față de prețul plafonat).
  După ce au fost asigurați că nu va crește prețul la gaze, cca. 40% din consumatorii casnici de gaze vor achita în iarna 2022/2023, prețuri plafonate, care vor fi până la dublu față de prețul mediu plătit pentru gaze în iarna 2021/2022. Astfel, în iarnă o casă din această categorie, care consuma 6.000 kWh/luna, anul trecut proprietarul achita pentru gaze 1.020 lei/lună, anul acesta urmează să achite până la 1.860 lei/lună.

Ipoteze de consum
Urmarea unei analize a Asociației Energie Inteligentă se pot identifica următoarele situații pe care le întâlnim în practică:

a) Consumatorii de energie electrică care se găsesc la nivelul subzistenței energetice cu un consum mediu de cca. 55 kWh/luna (ipoteză: cca 47% din locuințele din România se găsesc în mediu rural sau periurban și apreciem că se încadrează în această categorie )

Consumatorii beneficiază de preț plafonat de 0,68 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de cca. 37 lei.

b) Consumatorii de energie electrică care se găsesc la nivel mediu de consum de cca. 180 kWh/luna (ipoteză: cca 25% din locuințele din România sunt apartamente cu 1 – 4 camere care nu au sisteme de aer conditionat și apreciem că se încadrează în această categorie)

Consumatorii beneficiază de preț plafonat de 0,8 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de cca. 144 lei.

c) Consumatorii de energie electrică care au un nivel de confort specific secolului XXI cu un consum mediu de cca. 280 kWh/luna (ipoteză: cca 19% din locuințele din România sunt apartamente cu 1 – 4 camere care au sisteme de aer conditionat și apreciem că se încadrează în această categorie)

Jobul unde te angajează imediat: 3.100 de euro în mână, contract pe perioadă nedeterminată
Consumatorii beneficiază parțial de preț plafonat de 0,8 lei/kWh pentru primii 255 kWh și preț de piață de cca 2,5 lei/kWh pentru diferența între prețul 255 kWh și consumul realizat, factura lunară fiind la un nivel de cca. 165 lei.

d) Consumatorii de energie electrică care au un nivel de confort specific secolului XXI dar foloseste anumite echipamente suplimentar (boiler) cu un consum mediu de cca. 360 kWh/luna (ipoteză: cca 5% din imobilele din Romania folosesc boilere electrice pt ACM)

Consumatorii nu beneficiază de preț plafonat achitând prețul cel mai mic dintre prețul din piață și cel din contract de cca 2,5 – 3,9 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de cca. 900 – 1404 lei.

e) Consumatorii de energie electrică care stau în general la casă și au un consum care au un nivel de confort specific secolului XXI dar foloseste anumite echipamente suplimentar (boiler, hidrofoare, incalzire electrica) cu un consum mediu de cca. 700 kWh/luna (ipoteză: cca 3% din locuintele din Romania folosesc energie electrica pentru a se încălzi)

Consumatorii nu beneficiază de preț plafonat achitând prețul cel mai mic dintre prețul din piață și cel din contract de cca 2,5 – 3,9 lei/kWh, factura lunară fiind la un nivel de cca. 1750 – 2730 lei.

f) Consumatorii de energie electrică care au un nivel de consum de peste 1500 kWh/luna ca urmare a marimii imobilelor de peste 500 mp (ipoteză: cca 1% din locuinte au o suprafata mai mare de 500 mp) – consumatorii bogați

Se poate observa că numărul consumatorilor asimilați ca fiind bogați pentru că au un consum mai mare de 300 kWh/medie lunară înseamnă un procentaj de cca. 9% din totalul consumatorilor de energie din România, dar dintre aceștia 8% sunt consumatori de energie care nu sunt nici pe departe bogați, dar pe care soarta ia adus în situația de a avea un astfel de consum datorită: lipsei sursei alternative de combustibil pentru prepararea apei calde menajere, încălzirii locuinței, asigurării apei din puțuri forate prin hidrofoare etc.

Legea protejării consumatorilor trebuie să aibă o abordare unitară pentru aceleași categorii sociale și să nu creeze diferențe atât de mari: o familie cu aceleași venituri, care stau în locuințe similare să achite prețuri atât de diferite – familia care a avut noroc să fie conectată la gaze să achite cca 144 lei/lună pentru energie electrică (la un preț plafonat de 0,8 lei/kWh) și o altă familie care nu a avut acces la gaze să achite lunar pentru energie electrică cca. 1750 lei/lună (la un preț neplafonat de 2,5 lei/kWh).

Un alt aspect alarmant este faptul că pentru stabilirea consumului pentru determinarea plafonului s-a ales anul 2021, an în care consumul pentru consumatorii rezidențiali a fost cu cca 10% mai mare decât în anul 2020. În primele 8 luni ale anului 2022 comparativ cu anul 2021 consumul populației este cu 8% mai mic (conform datelor INS). Cu alte cuvinte alegerea bazei de consum a anului 2021 a făcut ca un număr mai mare de consumatori să nu se încadreze în baremurile stabilite, respectiv să nu aibă acces la plafonare, conform unui consum mediu într un an normal.

Invocarea măsurii de introducere unui nou plafon de 255 kWh/luna ca fiind o masură de creștere a eficienței, considerăm că nu are elemente care să determine creșterea eficienței la consumator prin elemente de preț.

Ideeal ar fi ca un comportament de eficientizare să se realizeze prin impozitare diferita în funcție de clasa energetică a imobilului, care ar permite și evidențierea în mod concret a nivelului veniturilor medii ale proprietarilor imobilelor și ar putea determina politici publice locale de eficiență energetică cu adevărat eficiente.

Totuși, dacă se dorește ca prin elemente de preț să se determine un comportament de reducere a consumului de energie electrică, construcția legii trebuie să fie realizată astfel încât, să determine un comportament specific de eficientizare a consumului și consumatorul să poată prin acțiunile realizate să urmărească concret rezultatul acțiunilor sale – factuta mai mică la energie electrică.

Consider că toți consumatorii din România care consumă până la un nivel mediu lunar de 700 kWh energie electrică, adică inclusiv cei care folosesc energia electrică pentru ACM și încălzire (considerând că cei peste acest consum înseamnă case foarte mari, peste 500 mp suprafață utilă), ar trebui să beneficieze de un tratament egal în ceea ce privește prețul plafonat.

Ce ar însemna aceasta :

Astfel, un nou preț plafonat pe grupe de consumatori casnici, în funcție de tipul de consum, concomitent cu programe de mediatizare a necesității de economisire a energiei și programe de eficientizare a consumului casnic de energie exclusiv bazate de schimbarea corpurilor de iluminat și un comportament de eficientizare a energiei, ar aduce o potențială reducere a consumului de energie electrică în România cu 5%, dar ar aduce și facturi mai mici la consumatori.