Mircea Diaconu este căsătorit cu Diana Lupescu de peste patru decenii și au împreună o fată și un băiat, Ana și Victor. Ana i-a făcut bunici, dar Victor nu se grăbește încă în această direcție, deși i-a promis tatălui lui că îi va dărui și el nepoței la un moment dat. În timp ce Victor i-a călcat pe urme tatălui lui, Ana activează în cu totul alt domeniu.
Victor este artist, ca și tatăl său. Studiază arte plastice, face scenografie, pictură. În schimb, Ana studiază comunicare, relații publice, a făcut și doi ani de Științe Politice la SNSPA și este pasionată de echitație.
„Ana noastră a crescut în cabine cu noi, în vremurile urâte și grele cu turnee, cu tot ce însemna, cu frigul… și, când s-a făcut mai mare și o întreba cineva dacă vrea să se facă actriță, spunea: „Vai de mine, dar știu exact despre ce e vorba! Nu o să mă fac niciodată. Te apropii de profesia asta dintr-un miraj, că înăuntru e altfel nu știi sau afli mai târziu, dar ea știa perfect. Și a spus: „Eu nu vreau așa. Nu o interesează absolut deloc„, , a povestit Mircea Diaconu într-un interviu pentru revista Viva.
Citeste si Mircea Diaconu și Diana Lupescu, o poveste de dragoste care bate orice scenariu de film
Nepoțica lui, Ana Maria, are 14 ani și își iubește bunicul până la cer și înapoi. Desigur, dragostea e reciprocă. Ana Maria moștenește pasiunea pentru cai a mamei ei și este campioană la echitație. Actorul a relatat un episod care l-a emoționat până la lacrimi.
„Era în grupa mică la grădiniță, iar fetița mea a spus să merg eu după ea. Și m-am dus eu. Am deschis ușor ușa clasei și am văzut-o jucându-se cu o fetiță. La un moment dat, m-a observat în tocul ușii, s-a oprit, a bătut din palme și a zis: „Mircea al meu!. M-am scurs pe tocul ușii până jos. Și în ziua de azi sunt la fel. E atât de caldă, de iubitoare. O minune de copil.
Până la urmă, atmosfera din casă modelează omul. Fiul meu a venit pe lume la 10 ani diferență de fiica mea, dar el nu e căsătorit. I-am zis: „Tată, gândește-te că vreau să îmi văd și eu nepoții. Și fă ceva, totuși! Nu m-a contrazis, ceea ce sunt vești bune„, a povestit Mircea Diaconu în același interviu.