Cu ce veşti s-a întors Traian Băsescu de la Consiliului European

Şeful statului a anunţat, luni, că liderii europeni au convenit asupra formei finale a Tratatului de stabilitate, inclusiv a termenului până la care statele semnatare pot implementa în Constituţie deciziile prevăzute de tratat.

„Regulile menţionate la paragraful 1, cele legate de deficitul excesiv, vor fi transpuse în legea naţională a părţilor contractante cel mai târziu la un an de la intrarea în vigoare a tratatului, prin prevederi cu forţă juridică şi caracter permanent, de preferinţă constituţional, sau prevederi care prezintă în alt mod garanţii că vor fi respectate şi asumate pe tot parcursul proceselor naţionale bugetare. Au fost state care au şi alt tip de legi, legi de tip constituţional şi li s-a dat şi această posibilitate. România nu are astfel de legi. În afară de Constituţie, toate celelalte legi pot fi modificate cu orice majoritate s-ar instala sau s-ar forma în Parlament. Deci, sistemul legislativ pe care noi îl avem nu dă garanţii de nemodificare decât prin revizuirea Constituţiei„, a explicat Traian Băsescu.

Tot la ultima reuniune a Consiliului European, s-a stabilit ca statele non-euro semnatare ale Tratatului să participe la reuniunile oficiale ale Zonei euro ori de câte ori se discută despre piaţa unică, competitivitate sau modificările de strategie ale Zonei euro.

Şeful statului a spus că obiectivul părţii române la acest summit a fost să obţină o participare cât mai amplă, ca semnatari ai Tratatului, la reuniunile Zonei euro.

Alte articole

Traian Băsescu: „Până de curând ne certam pe cine să votăm. Acum nu mai avem pe cine să votăm. Oare pentru cât timp? Vom vedea…”

Traian Băsescu îl distruge pe Călin Georgescu: „Diferenţa între suveraniştii europeni şi Călin Georgescu este uriaşă. Ăsta e un şarlatan”

„Ceea ce s-a stabilit este un compromis, dar un compromis acceptabil din punctul nostru de vedere. (…) Statele non-euro dar semnatare ale Tratatului participă la summit-urile Zonei euro ori de câte ori se discută probleme de interes general pentru piaţa unică, competitivitate sau eventuale modificări strategice în Zonei euro, de modificări de politici strategice”, a spus preşedintele.

Revizuirea Constituţiei a fost o temă recurentă ce a apărut în dezbaterea publică în timpul mandatelor lui Traian Băsescu. Suspiciunile PSD şi PNL faţă de faptul că Traian Băsescu şi PDL şi-ar dori instaurarea unui regim prezidenţial pur a făcut ca orice demers legal să fie imposibil câtă vreme o nouă Constituţie trebuie adoptată de către Parlament cu majoritate de două treimi.

Traian Băsescu a recurs în 2009 la referendum pentru a pune presiune pe partide să accepte reducerea la 300 a numărului de parlamentari şi crearea unui Parlament uninominal, dar se pare că acest lucru doar a acutizat adversităţile în condiţiile în care Opoziţia nu este de acord cu desfiinţarea uneia dintre Camere.

Discuţia a căpătat dimensiuni noi după Consiliul European din decembrie 2011, când majoritatea statelor UE au decis să introducă constrângeri constituţionale pentru a contracara tendinţa guvernelor de a mări deficitele. Astfel, până la sfârşitul anului 2012, părţile semnatare ar fi trebuit să introducă în Constituţie sau prin legi cu o forţă juridică similară restricţia ca deficitul structural al unui stat să nu fie mai mare de 0,5%.

Deşi niciun partid nu s-a opus acordului pe care preşedintele Băsescu l-a asumat în numele României, când a venit vorba de revizuire lucrurile s-au schimbat radical. Chiar Traian Băsescu nu şi-a ascuns satisfacţia că acum o revizuire este inevitabilă. „Opinia mea, cu juriștii consultați, este că nu avem soluții decât prin Constituție. Din păcate, termenul dat de decizia de la Bruxelles este sfârșitul anului 2012. Dacă nu respecți acest lucru, nu intri în acord. Să-și asume responsabilitatea cine vrea„, spunea Băsescu pe 11 decembrie 2011.

Imediat, PDL a propus o revizuire care să presupună mai multe aspecte, anume cele conţinute în proiectul pe care Guvernul l-a trimis Parlamentului, cu care opoziţia deja se declarase în dezacord. Subit, o problemă care ţinea de integrarea europeană şi de disciplina fiscal-bugetară s-a transformat într-o dispută de ordin politic, care practic a condamnat la eşec consultările preşedintelui cu partidele politice de la sfârşitul anului.

Băsescu a fost nevoit să admită public că revizuirea Constituţiei în sensul cerut de Tratatul de stabilitate este imposibilă în 2012.

„Am transmis prin ambasadorii statelor Uniunii Europene să analizeze şi posibilitatea unei alte scadenţe, până la intrarea în zona euro sau să găsim o altă formulă„, a spus Băsescu pe 21 decembrie, arătându-se încrezător că partenerii din Consiliul European vor fi mai maleabili.

„Am explicat că avem aceste probleme politice interne într-un an electoral. Nu pot risca pe mâna înţelepciunii partidelor politice din România. Am obligaţia să încerc şi această negociere„, a explicat preşedintele.

În 30 ianurie 2012, păsuirea cerută de Băsescu a fost obţinută într-o nouă reuniune a Consiliului European. Astfel, pentru ca aderarea la Tratatul de stabilitate să devină efectivă, restricţiile fiscal-bugetare trebuie introduse în Constitiuţie până la sfârşitul anului 2013.

Problema este însă departe de a fi soluţionată. Chiar şi după alegeri, nu există nicio garanţie că partidele vor avea mai multă încredere între ele astfel încât niciunul dintre ele să nu blocheze revizuirea. S-a întâmplat înainte, se poate întâmpla şi în 2013. Chiar şi în eventualitatea unei victorii categorice a USL în toamna lui 2012, este puţin probabil că ar putea aduna fără probleme o majoritate de două treimi care să treacă prin Parlament un proiect de Constituţie, aşa cum şi l-ar dori.

Nici scenariul alternativ nu oferă prea multe garanţii că România îşi va putea respecta angajamentele luate faţă de patenerii europeni, şi anume o revizuire minimală care să se refere strict la Tratatul de stabilitate, fără ca vreun partid sau alianţă de partide să încerce să promoveze o Constituţie „după chipul şi asemănarea sa”.

În acest caz, majoritatea de două treimi în Parlament ar putea fi obţinută uşor. Problematic este dacă jumătate din electoratul român va spune „da” pentru această modificare. Este greu de crezut că românii se vor mobiliza puternic să iasă la vot pentru o chestie care pare mult prea îndepărtată de problemele lor, „ceva cu deficitul bugetar şi cu Bruxelles”.