Cu traista după gât sau cu măşti caragioase, copiii pleacă la colindat

Începând cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul nopţii şi până la revarsatul zorilor, uliţele satelor răsună de glasul micilor colindători. În oraşe întâlnim colindători odată cu lăsarea serii şi până în miez de noapte. Cu traista după gât, cu băţul în mână şi căciula pe urechi, colindătorii merg din casă în casă şi strigă la ferestrele luminate: „Bună dimineaţa la Moş Ajun, Ne daţi ori nu ne daţi„.

Gazdele împart colindeţe: covrigi, nuci, mere, colacei de făină frământaţi şi copţi chiar în acea seară a Ajunului.

În Ajunul Crăciunului, ca şi în Ajunul Anului Nou în toate provinciile românesti, copiii formează grupuri şi pornesc pe la casele gospodarilor cântând colinde.

Jocul caprei cu măşti caraghioase

Alte articole

Se deschide primul târg de iarnă din România. Programul Târgului „Poveste de Crăciun”

Primul târg de Crăciun care se deschide în România din 15 noiembrie

Începând cu Ignatul şi sfârşind cu zilele Crăciunului, prin alte părţi începând cu zilele Crăciunului, iar prin altele obişnuindu-se numai în ziua de Sfântul Vasile, există obiceiul ca flăcăii să umble cu turca, capra sau brezaia.

Ca şi la celelalte jocuri cu măşti practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, şi în jocul caprei şi-au făcut loc, pe lângă măştile clasice (capra, ciobanul, ţiganul, butucarul), maştile de draci şi moşi care, prin strigăte, chiote, mişcări caraghioase, măresc nota de umor şi veselie, dând uneori o nuanţă de grotesc.

De la Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu steaua

Acest obicei este vechi şi se întâlneşte la toate popoarele creştine. El vrea să amintească steaua care a vestit naşterea lui Iisus şi i-a călăuzit pe cei trei magi. Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievală a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanţă Calvina şi multe din ele, chiar din tradiţiile locale.