„Nu mai ştiu sigur ce semnifică P şi L din iniţialele principalului partid de guvernământ, dar încep să cred că D vine de la degringoladă. Nu ştiu dacă P vine de la Prigoană, care a scos în spaţiul public această degringoladă, dar ce se întâmplă de o săptămână cu acest partid este de natură să dea frisoane celor care au crezut că poate reprezenta o alternativă la actuala opoziţie – care nu este ea însăşi o alternativă dezirabilă la actuala putere„, scrie Rodica Culcer.
Fostul director al Ştirilor TVR crede că există o campanie deliberată de reducere la tăcere a intelectualilor democrat-liberali din considerente electorale.
„La început nu m-a surprins faptul că Silviu Prigoană face scandal, pentru că acesta este „naturelul” lui. Nu are program (sau nu-l ştim noi), dar are întotdeauna motiv de scandal. Mi s-a părut totuşi mai agresiv decât altădată, ameninţând mai întâi că va candida la Primăria Capitalei pentru orice partid îi face o ofertă convenabilă – adica să nu-i cerem valori şi principii, că nu se poartă, nu sunt eficiente, sunt chestii pentru nenorociţii de intelectuali – şi apoi cerând de-a dreptul demisia intelectualilor din partid, ca preţ al candidaturii sale. Deja era prea mult, nu mai era deloc credibil şi mirosea a dinamită. În replică, liderii partidului, vajnici barbaţi de stat, moşmondeau replici în doi peri„, constată Culcer.
Concomitent cu marginalizarea intelectualilor ar avea loc un proces de „externalizare” a pedeliştilor cu probleme în justiţie la UNPR, astfel încât PDL să nu-i sancţioneze şi să nu piardă sprijinul lor. „Aşadar partidul care „face ce trebuie” şi care s-a angajat să reformeze România este chemat să pună pumnul în gura intelectualilor şi societăţii civile cu o retorică ce aminteşte de sloganul „Moarte intelectualilor!” din ianuarie 1990. Mai mult, este somat să se alieze cu UNPR, şi asta în plin scandal Boldea (…) De fapt Mihail Boldea exemplifică perfect parteneriatul PDL-UNPR: penalii din PDL sunt transferaţi la UNPR, iar PDL este chemat să susţină UNPR cu penalii săi externalizaţi cu tot, aruncand în aer practic codul etic al Monicăi Macovei„, scrie Culcer.
În acest context, vocile critice ale intelectualilor îi reprezintă pe cei care apără identitatea PDL împotriva partizanilor alianţei cu UNPR. „Este limpede că în interiorul acestui partid se dau bătălii crâncene între cei care vor să-l aservească practic UNPR şi cei care încă îi mai apără identitatea. Singurii care au ieşit la atac împotriva aripii pro-UNPR au fost intelectualii – Teodor Baconschi, Teodor Paleologu şi Cristian Preda. Altădată era şi Sever Voinescu cu ei, acum nu ştiu pe unde a mai rămas. Rezultatul acestei bătălii este crucial nu numai pentru PDL, ci şi pentru politica românească în ansamblu. În mod normal, ar trebui să se producă o ruptură care să limpezească apele, altfel PDL dispare, dar nu îmi fac iluzii în acest sens„, concluzionează Rodica Culcer.