Concedieri în toată Europa la început de 2025. Fondată în 1914, compania Palmers și-a construit reputația prin calitatea produselor sale și designul elegant, devenind un brand premium în Europa Centrală. Cu o rețea de magazine extinsă în Austria, Germania și alte țări europene, Palmers a fost mult timp un simbol al rafinamentului și al atenției la detalii în domeniul lenjeriei.
În prezent, compania se confruntă cu dificultăți financiare majore, iar aproximativ 500 de angajați au încetat să își mai primească salariile. Acest lucru a stârnit îngrijorări serioase cu privire la viitorul Palmers și a ridicat semne de întrebare despre stabilitatea industriei textile în Europa. Compania a anunțat recent că a notificat Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMS) cu privire la posibile concedieri, folosind sistemul de avertizare timpurie, ca măsură de precauție. În acel moment, nu era clar dacă și câți angajați vor fi afectați. Palmers a subliniat că obiectivul principal rămâne continuitatea activității și protejarea locurilor de muncă.
Pe fondul acestei crize, sâmbătă s-a anunțat că se caută un nou investitor pentru companie. Negocierile sunt în curs, iar planul de restructurare urmează să fie implementat într-un ritm accelerat. Dacă se va reuși atragerea unui investitor, este planificată o majorare de capital, necesară pentru redresarea financiară a companiei. Datele financiare recente arată o situație alarmantă: în exercițiul financiar 2023/2024, pierderile s-au triplat, ajungând la 14,7 milioane de euro, iar vânzările au scăzut de la 71,5 milioane la 66,6 milioane de euro.
În plus, Palmers a fost nevoită să refinanțeze împrumuturi semnificative în valoare de câteva milioane de euro. Potrivit raportului financiar publicat în toamnă, o condiție esențială pentru continuarea activității companiei este renegocierea împrumuturilor scadente la 30 iunie 2025, în valoare de 14,418 milioane de euro, acordate de COFAG (Compania Austriacă de Finanțare a Crizelor).
Structura acționariatului Palmers AG este complexă. Compania este deținută integral de P Tex Holding, la rândul său controlată de frații Luca Wieser (22,2%) și Tino Wieser (27,7%), ambii ocupând și pozițiile de directori generali ai holdingului. Restul de 50% din acțiuni sunt deținute de CFA Contact-Finanz und Handelsaktiengesellschaft (CFA AG), o companie cu sediul în Liechtenstein, scrie stiridiaspora.ro.
Industria textilă și de modă, în care activează Palmers, traversează o perioadă dificilă la nivel global. Concurența acerbă din partea retailerilor online, schimbările în comportamentul consumatorilor și creșterea costurilor de producție au afectat grav companiile din acest domeniu. Aceste dificultăți sunt amplificate de criza economică din Germania, unde Palmers are o prezență semnificativă.
Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, se află în declin pentru al doilea an consecutiv. În ultimul trimestru al anului 2024, PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,2%, conform datelor Reuters. Acest declin a fost generat de costurile ridicate ale energiei, scăderea cererii interne, creșterea ratelor dobânzilor și instabilitatea politică. Toate aceste elemente au contribuit la un climat economic dificil, care a afectat în mod direct și industria textilă.
Pentru a supraviețui, Palmers trebuie să găsească rapid soluții financiare și strategii de adaptare. Într-o piață tot mai competitivă, diversificarea canalelor de vânzare, inovația în design și optimizarea costurilor sunt esențiale pentru redresarea companiei. De asemenea, atragerea unui investitor și restructurarea datoriilor sunt pași critici pentru asigurarea viitorului acestei companii cu o tradiție de peste un secol.
Volkswagen a anunţat vineri schimbări radicale la operaţiunile sale germane, inclusiv eliminarea în timp a mai mult de 35.000 de locuri de muncă şi reduceri drastice ale capacităţii de producţie, într-un acord încheiat între cel mai mare producător auto din Europa şi sindicatul IG Metall pentru a preveni grevele în masă, transmite Reuters.Liderii sindicali au salutat acordul drept ”un miracol de Crăciun”, după 70 de ore de negocieri istovitoare, cele mai lungi din istoria de 87 de ani a companiei.
Nu vor avea locînchideri imediate de fabrici sau disponibilizări, iar VW pare să fi dat înapoi de la a cere reducerea salariilor cu 10%.
Acordul care evită grevele costisitoare poate oferi, de asemenea, uşurare investitorilor după luni de negocieri. Acţiunile au crescut cu 2,4% după închiderea bursei, în urma acordului. În acest an acţiunile au scăzut cu 23%.
Volkswagen a purtat discuţii cu reprezentanţii sindicatelor din septembrie cu privire la măsurile pe care le-a considerat necesare pentru a concura cu rivalii chinezi care oferă vehicule mai ieftine şi pentru a gestiona cererea slabă din Europa şi adoptarea mai lentă decât se aştepta a vehiculelor electrice.
Aproximativ 100.000 de muncitori au organizat deja două greve separate în ultima lună, cea mai mare din istoria Volkswagen, protestând faţă de planurile de reducere a costurilor.
”Prin pachetul de măsuri care a fost convenit, compania a stabilit un curs decisiv pentru viitorul său în ceea ce priveşte costurile, capacităţile şi structurile. Acum suntem din nou în poziţia de a ne modela cu succes propriul destin”, a declarat CEO-ul Grupului Volkswagen, Oliver Blume, într-un comunicat.
VW a spus că acordul va permite economii de 15 miliarde de euro anual pe termen mediu şi nu a văzut niciun impact semnificativ asupra previziunilor sale financiare pentru 2024.
Deşi nu vor avea loc închideri imediate de fabrici, VW a spus că se află în căutare de opţiuni pentru fabrica sa din Dresda şi că schimbă activitatea fabricii din Osnabrück, inclusiv căutând un cumpărător. O parte din producţie ar fi mutată în Mexic.
Producţia de vehicule ar urma să fie închisă la uzina din Dresda până la sfârşitul anului 2025. Personalul VW AG nu va primi majorări de salarii în baza unui contract colectiv de salariu în următorii patru ani, în timp ce unele bonusuri vor fi anulate sau reduse.
Producţia la uzina VW din Wolfsburg, cea mai mare, va fi redusă la două linii de asamblare de la patru. ”Nicio fabrică nu va fi închisă, nimeni nu va fi disponibilizat din motive operaţionale, iar acordul de salarizare al companiei noastre va fi asigurat pe termen lung”, a declarat şefuaconsiliului de întreprindere, Daniela Cavallo.
Cea de-a cincea rundă de negocieri a fost în desfăşurare de luni şi a continuat până în noaptea de vineri, la Hanovra, negociatorii luând doar pauze scurte pentru a dormi şi a se alimenta cu cafea, cârnaţi curry şi fructe.
Cele 35.000 viitoare de reduceri de locuri de muncă ar reprezenta aproximativ un sfert din forţa de muncă a VW şi ar veni în tandem cu reducerea reţelei de fabrici germane a companiei cu peste 700.000 de vehicule.
Totuşi, negociatorul şef al IG Metall, Thorsten Groeger, a spus că reducerile, care nu vor implica concedieri obligatorii, fac parte dintr-o soluţie de abordare a supracapacităţii şi vor fi făcute într-o manieră responsabilă din punct de vedere social.
Matthias Schmidt, un analist al pieţelor auto europene, a declarat: ”Reducerea de 35.000 de locuri de muncă pe o curbă demografică până în 2030 nu este probabil suficientă şi într-un interval de timp prea lung pentru a aborda stagnarea actuală pe care o vedem pe piaţa europeană”.
El a adăugat: ”Aş spune că sindicatele pot profita din asta decât VW, dar, în mod realist, din cauza structurii complicate a companiei, acesta a fost probabil cel mai bun lucru la care ar fi putut spera în mod realist”.
Principalul acţionar Porsche SE a salutat acordul de vineri ca ”o îmbunătăţire semnificativă a competitivităţii Volkswagen”, adăugând că acum este crucial să implementăm reducerile.
Discuţiile s-au desfăşurat într-un hotel de afaceri de la periferia Hanovrei, unde delegaţii din ambele părţi s-au întâlnit în diferite runde, care au fost uneori întrerupte de pauze în care s-au aprovizionat cu cafea şi fructe mult după miezul nopţii.
Unii muncitori au jucat o rundă de cărţi pentru a detensiona.Criza de la VW a lovit într-un moment de incertitudine şi tulburări politice în cea mai mare economie a Europei, precum şi de tulburări mai ample în rândul producătorilor de automobile din regiune.
Întrebarea cum să remediem creşterea lentă a Germaniei a ocupat centrul atenţiei ca problemă de campanie, înaintea alegerilor anticipate din februarie, în timp ce cancelarul Olaf Scholz, aflat în urmă în sondaje, a cerut VW să-şi menţină toate fabricile deschise.
Scholz a salutat vineri seara ”o soluţie bună, acceptabilă din punct de vedere social”, adăugând într-o declaraţie: ”În ciuda tuturor greutăţilor, aceasta asigură că Volkswagen şi angajaţii săi pot aştepta cu nerăbdare un viitor bun”.
Alexander Krueger, economist-şef la Hauck Aufhaeuser Lampe Privatbank, a declarat la prima vedere că pare a fi un compromis cu care părţile pot trăi.
”Alte companii urmăresc, de asemenea, planuri de tăiere a locurilor de muncă, iar VW pare să fie doar începutul. Presiunea competitivă a preţurilor va necesita probabil ajustări suplimentare la o dată ulterioară”, a spus el.
Foştii şefi ai Volkswagen, inclusiv Herbert Diess şi Bernd Pischetsrieder, au eşuat în încercările lor de a face schimbări de anvergură producătorului auto din Wolfsburg, deoarece sindicatul a rămas ferm pe poziţie.
Ameninţarea cu greve a IG Metall a fost o monedă de schimb puternică. UBS a estimat că fiecare zi de grevă din Germania ar fi putut costa VW venituri de până la 100 de milioane de euro şi profit operaţional de aproximativ 20 de milioane de euro, pe baza unei producţii mai mici cu 2.000-3.000 de vehicule pe zi.