Pornind de la faptul că CCR a menţinut statutul orei de religie ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun, aflată în planul-cadru de învăţământ şi în oferta educaţională a şcolii, fiind declarată ca neconstituţională doar procedura de participare la ora de religie, reprezentanţii cultelor propun ca articolul 18, alin. 2, teza 1 din Legea educaţiei naţionale să aibă următoare formă: „Înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa ora de Religie se face prin cerere scrisă a elevului major, a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor; schimbarea acestei opţiuni sau retragerea se face tot prin cerere scrisă a elevului major, a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor.„
Cultele prezintă şi argumentele pentru care cer adoptarea acesti formulări. „Va fi respectată decizia Curţii Constituţionale a României şi facilitată înscrierea pentru participarea elevilor la ora de Religie, întrucât participarea elevului la ora de Religie se face în urma exprimării dorinţei persoanei îndreptăţite legal, conform libertăţii de conştiinţă; se ţine cont de caracterul de disciplină aflată în trunchiul comun al orei de Religie; pentru părinţi, se evită obstacolele birocratice şi umilitoare, precum reînscrierea anuală sau pe cicluri de învăţământ; în plan administrativ, şcolile nu mai trebuie să gestioneze, anual sau pe cicluri de învăţământ, aproape două milioane de cereri de înscriere”, se arată într-un comunicat al Consiliului Cultelor.
În Consiliul Consultativ al Cultelor din România sunt reprezentate: Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica Evanghelică Lutherană din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Biserica Creştină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul mozaic, Cultul Musulman din România.
Curtea Constituţională a României a constatat, în noiembrie 2014, că nu mai sunt obligatorii cererile pentru nefrecventarea orelor de religie, judecătorii apreciind că cei care doresc să urmeze cursurile acestei discipline trebuie să facă o solicitare în acest sens. Joi după-amiaza, Patriarhia Română spune că nu este de acord cu această decizie „discriminatorie şi umilitoare”.
CCR a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 9 alin.2 teza întâi din Legea învăţământului 84/1995 şi ale art. 18 alin. 2 teza întâi din Legea educaţiei naţionale 1/2011.
Art.9 alin. (2) din Legea învăţământului 84/1995 prevede: „La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”.
Art.18 alin.(2) din Legea educaţiei naţionale stabileşte : „La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplină”.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.