Un jurnalist de la Business Insider a făcut o vizită la Cairo şi a aflat mai multe despre industria sexului din Egipt, ce pare a fi ramura cea mai prosperă la ora actuală a economiei subterane din această ţară.
Teoretic, prostituţia este ilegală în Egipt, iar femeile care sunt prinse că se prostituează primesc pedepse aspre. În schimb, bărbaţii care profită de serviciile lor nu păţesc nimic.
Prostituţia luând amploare în Egipt după Revoluţie, s-au creat şi ierarhiile în branşă. Astfel, cea mai ieftină prostituată poate fi găsită în cafenelele obişnuite sau în aşa-numitele case de toleranţă – locuri ilegale, dar trecute cu vederea de către autorităţi. O prostituată de acest gen costă între 13 şi 15 dolari. Aparent, suma este minoră, însă la nivelul de trai din Egipt chiar şi cea mai ieftină prostituată este prea scumpă pentru un egiptean obişnuit, care câştigă aceşti bani în 3-4 zile. Prostituatele de acest gen sunt în general fete sărace, din provincie, sau femei sărmane care au fost părăsite de bărbaţii lor şi trebuie să îşi câştige traiul astfel, nefiind pregătite să facă altceva pentru pâinea de zi cu zi.
Altfel stau însă lucrurile cu prostituatele de lux. Acestea „servesc” numai clienţii străini, de preferinţă bogaţi, cum sunt şeicii arabi, şi lucrează pe bani buni, după modelul escortelor de lux din ţările capitaliste. Pot fi văzute în hoteluri din lanţurile internaţionale. Stau în cazinourile din hotel, în barurile de lux ale acestora sau vin direct cu cei care le-au „angajat”, în maşini luxoase care le lasă la scară, împreună cu clienţii lor bogaţi. Sunt frumoase, elegante, ştiu cum să creeze o atmosferă plăcută şi să îşi ademenească clienţii în mod subtil. Trec pe lângă ei şi întorc apoi capul privindu-l peste umăr pe cel care pare interesat. Dacă acesta este de acord, o urmează pe prostituată.
O altă categorie de prostituate de lux sunt cele care stau la bar în „echipe” de câte două, pentru ca una din ele să rămână „de serviciu” în caz că cealaltă şi-a găsit deja clientul.
A treia categorie este una mai specială, de fete tinere şi frumoase, bine îmbrăcate, care ocupă un spaţiu lângă intrarea în cazinou. Acestea fie sunt cele care au venit deja cu clienţi, dar aceştia se află în cazinou, fie sunt fete care au tarife speciale.
În fine, o altă categorie de prostituate este cea din cafenelele hotelurilor, care practică preţuri mai mici, între 100 şi 400 de dolari, şi sunt de diferite vârste, spre deosebire de primele trei categorii, care încasează de la 400 de dolari până la mii şi chiar peste 10.000 de dolari, dacă petrec mai multe nopţi cu un client sau dacă lucrează câte două pentru un singur client, acesta fiind de obicei un prinţ bogat din Golf.
Căsătoriile de-o vară, o formă de prostituţie mascată
Oricât ar părea însă de bizar, prostituţia „clasică” este „de preferat” în Egipt, decât o altă variantă a acesteia, „brevetată” după Revoluţie – aşa-numita „căsătorie de-o vară”. Aceasta a fost descoperită în Egipt de un alt jurnalist, de la The Independent.
Acest tip de prostituţie mascată constă într-o căsătorie falsă şi este accesibilă arabilor bogaţi din monarhiile Golfului. Aceştia au acces la eliberarea unor certificate false de căsătorie, cu egiptence de aproximativ 13 ani, „peţite” de la familii sărace. Cu ajutorul acestor acte false, fetele sunt luate de şeici ca fiind „soţiile” lor şi trecute graniţa spre ţările de origine ale „soţilor” lor, pentru „luna de miere”, apoi sunt aduse înapoi contra unor sume de bani, care variază de la 500-600 de dolari, până la 6.000 de dolari.
Aranjamentele se fac fie direct cu famiile fetelor, fie prin agenţi matrimoniali, care se ocupă şi de eliberarea falselor certificate de căsătorie, toate acestea contra unui comision. Într-un raport al unei ONG, s-a constatat că aceste tinere nu sunt doar „sclave sexuale”, ci fac şi muncă forţată pentru „soţii” lor şi soţiile lui legitime din ţara respectivă.
Egiptul are, teoretic, legi de combatere a acestui gen de trafic, prin care interzic căsătoria unei egiptence tinere cu un cetăţean străin cu mai mult de 10 ani mai în vârstă decât ea. Dar egiptenii au găsit soluţii să ocolească legea, una dintre acestea fiind falsificarea certificatelor de naştere, fie cel al fetei, ca să pară mai „în vârstă”, fie al „soţului”, ca să pară mai tânăr.