Cum a devenit România campioana Europei la scumpirile din energie. Economistul Adrian Negrescu: „O decizie cinică, un artificiu din pix” / 90% dintre bucureșteni, loviți în plin de inflația explozivă | EXCLUSIV

Românii, cei mai săraci cetățeni din Uniunea Europeană, resimt mult mai puternic inflația explozivă față de restul blocului comunitar. Prețurile alimentelor de bază au crescut cu 60% în medie, față de acum doi ani de zile, iar inflația oficială declarată de INS e cea mai mare din UE, oscilând între 15-16%.

Inclusiv în București, unde este cel mai ridicat nivel de trai din România, creșterile de prețuri se simt puternic în rândul populației. 89% dintre locuitorii intervievați se declară afectați și foarte afectați de creșterea prețurilor, potrivit unui sondaj CURS.

• Rezultatele arată în felul următor: 54% – foarte afectați, 35% afectați, 7% puțin afectați, 1% foarte puțin/deloc afectați, 3% nu știu/nu răspund.
• 90% dintre respondenți se așteaptă ca în continuare să existe creșteri substanțiale de prețuri.
• 61% dintre respondenți sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită în Capitală, iar 68% cred că lucrurile merg mai degrabă într-o direcție greșită în România.

Sondajul a fost efectuat în perioada 19-28 aprilie, pe un eșantion de 1.012 respondenți, de peste 18 ani.

Alte articole

CCR a înghețat pensiile militare până pe 11 martie. Adrian Negrescu a explicat cum îi afectează pe pensionari

Cum sunt afectați românii de noua formulă de calcul a salariului minim pe economie

România, ultima din UE la nivelul de trai, prima la scumpiri

De ce au crescut prețurile în energie? Guvernul României nu a reușit să vină cu explicații convingătoare, până acum.

Deși țara noastră este în mică măsură dependentă de importurile de energie, fiind un producător recunoscut, iar populația țării noastre e cea mai săracă din UE, au fost înregistrate creșteri de prețuri imense, cu mult peste media blocului comunitar, în ultimii doi ani.

Acest lucru, la care s-a adăugat efectul psihologic, a provocat un efect de domino, majorări consistente la prețurile produselor și  serviciilor.

Potrivit unei analize Profit.ro, România a avut cea mai mare creștere a prețului la electricitate și a doua mare creștere a prețului la gaze în a doua jumătate a anului trecut, comparativ cu al doilea semestru din 2021.

„În a doua jumătate a anului 2022, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici din UE au continuat să înregistreze o creștere puternică în comparație cu aceeași perioadă din 2021, de la 23,5 euro/100 kWh la 28,4 euro/100 kWh. Prețurile medii la gaze au crescut, de asemenea, în comparație cu aceeași perioadă din 2021, de la 7,8 euro/100 kWh la 11,4 euro/100 kWh în a doua jumătate a anului 2022. Aceste prețuri sunt cele mai ridicate din evidențele Eurostat”, remarcă jurnaliștii citați, care subliniază faptul că majorarea brutală a prețurilor a început înainte de invazia Rusiei în Ucraina.

Cât de mult s-au scumpit curentul electric și gazele în România. Cifrele care stârnesc noi suspiciuni

Prețurile la energia electrică pentru gospodării au crescut în toate statele membre ale UE. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în România (+112%), Cehia (+97%), Danemarca (+70%), Lituania (+65%) și Letonia (+59%), în timp ce cele mai mici au fost înregistrate în Luxemburg (+3%), Austria și Germania (ambele +4%), precum și în Polonia și Bulgaria (ambele +5%).

Între a doua jumătate a anului 2021 și a doua jumătate a anului 2022, prețul gazelor a crescut în toate cele 27 de țări ale UE. Prețul gazelor (în monede naționale) a crescut cel mai mult în Cehia (+231%), România (+165%), Letonia (+157%), Lituania (+112%) și Belgia (+102%). Au existat doar două creșteri sub 20%: Croația (+14%) și Slovacia (18%).

Creșterile exorbitante de prețuri la curent și gaze, explicate de către economistul Adrian Negrescu: „Autoritățile au preferat să sacrifice oamenii și firmele”

Economistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru RomâniaTV.net ce se află, de fapt, în spatele majorărilor intempestive și violente. Potrivit expertului, Guvernul PSD + PNL a preferat varianta cea mai simplă: în loc să culeagă roadele unor investiții inteligente, în loc să reducă din aparatul bugetar supradimensionat, respectiv să reducă din cheltuielile care nu sunt necesare, a preferat să crească din pix prețurile energiei, indispensabile pentru populație.

Practic, un fel de tăiere de pensii salarii și pensii, o introducere de noi taxe și impozite, dar „pe ocolite”. Impactul, același: scăderea nivelului de trai al populației – persoane fizice și IMM-uri.

Pe scurt, inflația a fost provocată de Guvern:

„Statul român s-a folosit de prețurile la energie pentru a-și salva bugetul. A forțat creșterea prețurilor la producătorii de energie și gaze pentru a determina un val de inflație menit să-i aducă mai mulți bani din taxe și impozite. A fost o decizie cinică, un artificiu din pix. Autoritățile s-au bătut cu pumnul în piept că n-au crescut taxele însă, de fapt, au scos mai mult de la populație și firme prin mama tuturor taxelor, prin inflație.

A fost o decizie pur politică pentru că, dincolo de fluctuațiile de preț din piețele internaționale, noi ne asigurăm 90% din consum din energie și gaze din producția internă, realizată cu firme de stat.

Altfel spus, ne-am crescut singuri prețurile când puteam să adoptăm o politică protecționistă, care să conserve puterea de cumpărare a oamenilor și să susțină competitivitatea economică a firmelor românești.

Autoritățile au preferat, însă, să sacrifice oamenii și firmele, să le ia mai mulți bani în loc să strângă cureaua, să reducă cheltuielile bugetare, să facă reforme.

Nu a existat și nu există nici în prezent niciun fundament economic pentru prețurile practicate la energie și gaze în România altul decât cel reprezentat de interesul cinic al statului obez.

În mod paradoxal, în timp ce în restul țărilor civilizate prețurile au scăzut iar energia și gazele nu mai alimentează inflația, la noi prețurile sunt menținute în continuare artificial la un nivel ridicat, cu scopul de a salva bugetul de stat.
E o politică distructivă, o strategie păguboasă pentru noi toți, mai puțin pentru statul român”, a declarat Negrescu, pentru RomâniaTV.net.