Dan Bittman este unul dintre cei mai îndrăgiți artiști din România. Puțini știu, însă, că acesta are origini evreiști. În cadrul podcastului pe care îl moderează Teo Trandafir, cântărețul a vorbit despre familia sa.
„Într-una dintre emisiunile pe care le-am făcut noi, împreună, mi-ai menționat faptul că ai origini evreiești”, a spus Teo Trandafir.
„Da, tata mi-a stricat dosarul”, i-a răspuns Dan Bittman.
În cadrul aceluiași podcast, artistul a povestit cum era văzut ca oaia neagră a familiei, dar și ce s-a întâmplat la un eveniment evreiesc, unde a fost invitat să cânte.
„Nu am ce să fac, la ei se ia după mama, drept pentru care, din nefericire, nu m-au băgat în seamă. Am fost oaia neagră a familiei. Mie mi-a convenit, dar lor nu prea le convenea, pentru că, în partea cealaltă, cu unchiul Mimi, el a făcut o fată, care este în America de mulți ani, nu prea vorbim noi foarte des, dar care are și ea, la rândul ei, tot fete.
Deci, ăla care ducea numele mai departe eram tot eu, corcitura. Străbunicul meu stătea cu un ceas de aur, deasupra, și spunea că ăla este al mei, iar ceilalți înnebuneau. Asta e, m-au acceptat așa, pentru că nu au avut încotro. Cea mai mișto chestie este că, acum câțiva ani, m-a sunat un domn de la comunitatea evreiască, când s-au împlinit șaptezeci de ani de la înființarea statului evreu, să mă invite să cânt cu evreul makedon Marius Bațu.
Când m-au întrebat cât îi costă, le-am spus că nimic, pentru că și ei s-au ocupat de tata, e o întreagă procesiune acolo, e foarte frumoasă înmormântarea la evrei, nu am știut, a trebuit să o învăț. A venit ziua cu evenimentul, am mers, iar Bațu avea o husă de chitară, traversam lent strada către sinagogă și toate serviciile, tot ce se putea pe pământ era acolo, toți stăteau și se uitau la doi indivizi.
Când intrăm înauntru, era o petrecere cu mititei, grătare, bere. Mai trecea câte unul mai serios cu care îți ziceai tu în gând că nu poți să discuți. Era o veselia înăuntru, de nu-ți pot explica. Mai lipsea un taraf și o manea și aia era.
Vine un domn la mine, care semăna izbitor cu Aurel Mitran, fostul meu impresar, dar era chiar labilul șef, de o veselie extraordinară. Am râs, după care am zis să mergem să și cântăm. Intrăm și apare un domn pe scenă, sala arhiplină, care arăta ca orice om simplu, de pe stradă.
Cică era șeful evreimii mondiale și toți se uitau la el cu uimire. În fine, când am urcat pe scenă, le-am spus că verișoara mea s-a căsătorit acolo și atunci i-am și întrebat dacă nu vor să schimbe imnul „Cucuruz cu frunza în sus”, că așa se numește imnul evreilor, este o piesă românească.
Toată lumea a rămas uimită și ne-au întrebat cu ce să o schimbe și le-am spus cu melodia noastră „Să nu-mi iei niciodată dragostea”. După ce am cântat câteva piese, a venit organizatorul , m-a tras de bluză și mi-au zis să îi scuz că au un invitat special, la vreo 90 de ani, care a venit și el să cânte. Atunci ne-am retras și noi”, a povestit Dan Bittman.