Cum a fost stins incendiul de la Moara lui Assan VIDEO

Flăcările înalte de 3-4 metri le-au făcut munca pompierilor un calvar. Când s-au simţit neputincioşi, au apelat la colegii lor, piloţii. Un elicopter al Ministerului de Interne dotat cu un sistem de stingere a incendiilor a aruncat peste 40 de mii de litri de apă.

În cabina elicopterului s-au urcat comandorii Cristiana Galinescu şi Titu Băbeanu. Doi piloţi cu 23 de ani de experienţă. Deşi au văzut multe la viaţa lor, incendiul de la Moara lui Assan a fost una dintre cele mai dificile intervenţii. „Experienţa a fost inedită, datorită faptului că pe un oraş noi nu am mai acţionat. S-au stins incendii de vegetaţie în zone de deal, de munte, în deltă, dar deasupra oraşelor, niciodată”, spune Cristiana Galinescu.

Din elicopter, piloţii aveau de manevrat un dispozitiv încărcat cu peste 2 tone de apă. De 14 ori, au fost nevoiţi să alimenteze cu apă pentru a putea, în cele din urmă, să stingă incendiul. „Tot timpul am spus : gata, îl stingem de data asta. Tot timpul am vrut să fim utili”, spune Cristiana Galinescu.

Şi au reusit! Elicopterul Ministerului de Interne şi-a facut treaba. Cu această misiune, bătrânul MI 17 şi-a încheiat şi activitatea, cel putin deocamdată. Cu misiunile de astă iarna, a făcut 1500 de ore de zbor. Acum, ar trebui să intre în revizie. Deşi este cel mai puternic elicopter care poate fi folosit în misiuni, deocamdată trebuie să rămână la sol. Bani pentru reparaţii capitale nu există, iar orele de zbor s-au epuizat.

Incendiul de la Moara lui Assan, care a izbucnit joi în Capitală, a fost stins de pompieri după mai bine de 30 de ore, potrivit România TV. Incendiul de la Moara lui Assan a fost unul dintre cele mai lungi în Capitală.

Pompierii au cerut, joi după-amiază, intervenţia unui elicopter pentru stingerea incendiului, întrucât flăcările înalte de trei metri erau în interiorul clădirii, pe o suprafaţă de peste 400 de metri pătraţi. Este pentru prima dată când ISU a solicitat intervenţia unui elicopter pentru stingerea unui incendiu în Bucureşti.

Moara lui Assan a fost cuprinsă de flăcări şi în mai 2008. Fosta fabrică de pâine din ansamblul Moara lui Assan a ars în noaptea de 13 spre 14 mai 2008, iar pentru stingerea focului a fost nevoie de intervenţia a 80 de pompieri. Nu au existat victime, iar autorităţile au anunţat că fac investigaţiile pentru a determina cauza incendiului, însă nu s-a comunicat nicio concluzie a acestora.

Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) susţinea, prin secretarul general Virgil Niţulescu, că a declanşat propria anchetă în acest caz. „Am trimis la faţa locului o echipă formată din reprezentanţi ai Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, care va evalua situaţia. Din fericire, nu a ars partea cea mai valoroasă a monumentului, dar asta nu este o consolare. Sunt mai multe clădiri în cadrul Morii lui Assan şi a ars o clădire secundară”, a spus Niţulescu.

El preciza că situaţia Morii lui Assan este mai complicată din punctul de vedere al proprietăţii. „Noi am făcut sesizări repetate privind starea de decădere a monumentului istoric, am atras atenţia proprietarilor că nu se ocupă temeinic de întreţinerea monumentului, aşa cum prevede Legea monumentelor istorice”, explica Virgil Niţulescu.

Niţulescu arăta că, în cazul în care se va dovedi că incendiul izbucnit la Moara lui Assan a fost unul provocat, cel care l-a comis riscă să fie pedepsit cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Fabricile Assan s-au dezvoltat între anii 1853 şi 1948, pornind de la o mică instalaţie de prese pentru ulei, mişcate cu forţa oamenilor şi câteva pietre de măcinat grâne, mişcate cu cai. În locul acestora, care au fost demolate, a început, în 1853, construcţia morii acţionate cu motor termic. În 1894 a fost înfiinţată o nouă secţie de lacuri şi culori, iar în anul 1903, când a fost sărbătorită o jumatăte de secol de la înfiinţare, s-au mai adăugat câteva construcţii. În 1903 s-a construit un nou siloz de grâne, care a fost, la acea dată, cea mai înaltă clădire din Bucureşti – 41 metri înălţime – şi care avea o capacitate de 700 de vagoane. După 1903, moara Assan a fost dotată cu energie electrică, având uzină proprie, iar în iunie 1930, a fost transformată în Societate Anonimă pe Acţiuni, sub denumirea „Fabricele Assan”, care cuprindeau patru industrii diferite: măcinarea cerealelor, uleiuri vegetale, lacuri şi culori, săpunuri şi chit. În august 1943, s-au introdus gazele naturale.

Fabricile au fost construite de industriaşul Gheorghe Assan şi conduse întâi de el şi mai apoi de fii săi, Gheorghe şi Bazil Assan. Prin naţionalizarea societăţilor private din 1948, Fabricile Assan au fost împărţite în două – Fabrica de morărit şi panificaţie „Grâul” şi Fabrica de ulei SC Solaris SA.

Primăria Sectorului 2 afirmă că a făcut numeroase demersuri legate privind starea de degradare în care se află clădirile din strada Silozului nr. 25 – „Moara lui Assan”, aflată pe lista monumentelor istorice din 2004. Reprezentanţii Primăriei Sectorului 2 spun că au trimis adrese în acest sens către proprietarii imobilelor şi către Ministerul Culturii, Primăria Capitalei, Prefectura Municipiului Bucureşti şi Poliţie.

Municipalitatea precizează că, începând din august 2005, a efectuat o serie de verificări la faţa locului, unde a constatat executarea unor lucrări fără autorizaţie de desfiinţare ale anumite elemente constructive, care au condus la deteriorarea ansamblului în proporţie de aproximativ 90%.

Primăria Capitalei mai spune că a sesizat organele abilitate în vederea dispunerii începerii urmăririi penale împotriva celor ce se fac vinovaţi de desfiinţarea ilegală a monumentului istoric de valoare naţională – Moara Assan. După incendiul din mai 2008 s-au efectuat noi verificări şi s-a constatat că s-au continuat lucrările de desfiinţare, fără autorizaţie.