Doctorii au făcut anunţul duminică şi spun că momentul intervenţiei – circa 30 de ore după naşterea copilului – a fost, cel mai probabil, cheia succesului.
„Tratamentul rapid a contribuit la vindecare, dar nu ştim dacă a contat doar asta şi vom face mai multe studii”, a precizat Deborah Persaud, profesor asociat la Johns Hopkins Children’s Center şi autorul raportului despre bebeluş.
Actuala procedură pentru nou-născuţii infectaţi este un tratament cu doze mai mici de antiretrovirale până când testul de sânge, efectuat la vârsta de şase săptămâni, confirmă că bebeluşul are HIV. Dar, ştiind că bebeluşul avea şanse foarte mari să fie infectat, dr. Hannah Grey a decis să nu aştepte rezultatele şi a început tratamentul imediat ce bebeluşul a fost transferat la ea, la University of Mississippi Medical Center. Bebeluşul are acum doi ani şi jumătate şi nu prezintă semne ale infecţiei cu HIV.
Cercetătorii au fost uimiţi şi spun că este nevoie ca procedura să fie repetată, însă recunosc că tratamentul a funcţionat de minune. Persaud a oferit o ipoteză pe care vrea să o testeze alături de dr. Katherine Luzuriaga, imunolog la University of Massachusetts, în următoarele luni: virusul HIV se instalează în rezervoare unde rămâne în stare latentă.
„Dacă opreşti înmulţirea virusului foarte repede la un nou-născut, folosind terapia antivirală, practic ceea ce faci este să nu oferi şansa ca virusul să se instaleze în rezervoare”, spune doctorul.
Cercetătorii suspectează că aceste rezervoare virale ar putea fi diferite la copii faţă de adulţi.
„Dacă scapă de virus înainte să ajungă la organele bebeluşului, experţii pot schimba dramatic felul în care tratăm bebeluşii născuţi de mame care au HIV”, a spus şi dr. Josh Petrikin, de la Children’s Mercy Hospital din Kansas City, Missouri.