Cum a influenţat pandemia populismul în România. Conform studiilor CPD, orientările populiste din societatea românească au cunoscut o creștere în contextul în care pandemia a afectat – economic, social, cultural – categorii largi de public vulnerabil. Oamenii cu venituri mici, cu nivel scăzut de educație și cu slabă informare media sunt cei mai predispuși în a prelua acest tip de atitudine.
România înregistrează o pondere mult mai mare de public cu orientări populiste, comparativ cu statele europene măsurate în cercetări sociologice.
Dacă, uzual, publicul care are atitudini populiste votează aproape natural partidele de opoziție (oricare ar fi acestea), pandemia a condus la o schimbare de ton, odată cu apariția unui nou partid (AUR) cu discurs anti-sistem diferit, mai agresiv și axat pe mesaje anti-occidentale și ultra-naționaliste, susțin experții CPD.
Una dintre concluziile dezbaterii de la Harvard a fost aceea că efectele structurale ale pandemiei (cu presiuni economice, culturale și sociale majore asupra publicului vulnerabil), care vor continua să persiste, pot avea urmări imprevizibile în noile democrații din Europa de Est.
Situația generată de razboiul din Ucraina reprezintă doar o pauză în fenomenul creșterii vizibilității și impactului discursului populist, care va continua să fie o amenințare în viitor.
Citeşte şi Diana Şoşoacă a primit amenzi de peste 100.000 de lei în pandemie