Ne încântă ochiul pentru că sunt mari şi frumoase. Vânzătorii ne spun chiar că sunt dulci şi zemoase ca roşiile de odinioară din grădina bunicii. Când ajungem acasă însă constatăm fie că sunt tari, fie că nu au gust.
Din păcate, cumpărătorii sunt din ce în ce mai interesați de aspectul produselor. Rezultatul? Cultivatorii și comercianții fac tot posibilul să-i mulțumească pe cumpărători. Vrei produse frumoase? Le ai, dar nu mai sunt sănătoase.
Probabil ai observat în ultimii ani, apariția roșiilor țuguiate, românești, pe tarabele din piață. Foarte multă lume le cumpără, ba mai mult, unele persoane cumpără doar acest tip de roșii, cu moț, deoarece sunt siguri că sunt românești și au încredere în agricultura autohtonă. Într-adevăr, sunt mai gustoase decât cele importate, dar din păcate nu și mai sănătoase.
Nu te-ai întrebat niciodată de ce au acel moț? Ei bine, este o malformație apărută în urma utilizării în exces a următoarelor substanțe:
Ethrel – stimulent de coacere (ilegal în România)
2.4-D – stimulent și pesticid de tip hormonal
„Orice exces duce la acumulare în plantă, în fructe și implicit la efecte toxice asupra organismului consumatorului”, declară Floarea Burniche, cercetător Stația de Cercetare Experimentală Buzău.
„Stimulenții pentru fructificare, pe bază de 2.4-D, un erbicid care stimulează legarea florilor, produc un mucron (țugui) la vârful fructului. Există și un hibrid bulgăresc, prekos, care prezintă, prin caracterul său de hibrid, un mic mucron, de circa 3 mm. Însă, când 2.4-D este aplicat necorespunzător, acel țugui este mai mare, foarte bine evidențiat, având dimensiunea de 4 mm – 6 mm. Prin folosirea excesivă a acestui stimulent, fructele pot avea aspect de gogoşar, iar atunci când se taie se observă că pericardul este desprins de partea interioară”, a explicat Marcel Costache, director general la Institutul de Legumicultură și Floricultură Vidra (ILFV).
„Anterior apariției normelor europene în domeniul agriculturii, Ethrel-ul era la mare căutare, însă se folosea doar pe culturile de tomate destinate industrializării. Însă, inventivi cum sunt românii, cei din solarii au constatat că, dacă aplici Ethrel-ul, poți ieși cu roșiile pe piață cu circa 2 săptămâni înainte, când prețurile sunt mult mai bune. Acest produs a fost, însă, interzis. Totuși, în momentul de față nu putem stabili de unde fac ei rost de acest stimulent. Poate găsesc în țările vecine”, spune reprezentantul ILFV.
Această substanță a fost interzisă și în India, deoarece era folosită în exces pe culturile de banane. În restul țărilor din U.E., nu este interzisă, dar cantitatea admisă este foarte mică, iar comercianții nu pot abuza, deoarece culturile sunt verificate, spre deosebire de cele din România.
De ce folosesc producătorii aceste substanțe?
O roșie crudă, de-abia crescută pe fir, se coace în 3 zile, indiferent de vreme
Producție foarte mare: din 50 de flori, 49 fac roșii (în mod normal doar 30/50)
Profitul este mult mai mare, datorită perioadei de vânzare
„Îmi pare rău să zic asta, dar probabilitatea ca legumele și fructele să fie mai puțin contaminate este dacă achiziționăm produsele din supermarketuri pentru că acestea sunt mai controlate. Din păcate, micii cultivatori nu respectă nicio normă fitosanitară. La controalele anterioare derulate de noi, am găsit nitrați pentru că aruncau cu lopata. Unde cădea, acolo era dezastru dacă nimereai o asemenea legumă. În plus, unele pesticide se mai fură sau se dau pe sub mână”, a declarat dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare București (ICA).
Care sunt efectele pesticidelor asupra organismului nostru?
Din păcate, situația se va schimba radical doar în momentul în care micii producători și comercianți vor fi controlați periodic de către instituțiile abilitate.
Tot ceea ce ne rămâne nouă, consumatorii, de făcut este să nu mai cumpărăm astfel de alimente și chiar să le spunem comercianților motivul. Astfel, îi vom obliga să ne ofere produse sănătoase.
Castravetii sunt bogati in vitamine care hranesc pielea si in elemente cu proprietati diuretice, hidratante si calmante. Castravetele are o foarte lunga istorie in spate, existand dovezi ca aceasta era cultivat in urma cu cel putin 3000 de ani in Asia. Astazi, castravetele este utilizat in industria alimentara si in industria cosmetica.
Castravetele face parte din familia Cucurbitaceae, alaturi de dovlecei si pepeni. Din punct de vedere al polenizarii, castravetele in sine este fructul plantei. Cu toate acestea, la fel ca in cazul rosiilor, folosirea lui in bucatarie in diverse mancaruri s-a clasat, in mod arbitrar, printre legume.
Cand alegi castravetele, ai grija ca acesta sa fie unul ferm la atingere. Coaja acestuia trebuie sa fie neteda, de un verde inchis. Castravetii moi, cu o suprafata flasca sau zbarcita trebuie evitati.
Daca vrei sa faci salate, alege castraveti proaspeti, medii sau lungi. In sezonul lor, acestia pot fi consumati cu tot cu coaja. Daca ai nevoie de castraveti pentru muraturi , alege-i pe cei mai mici. Cu cat este castravetele mai mici, cu atat mai mici sunt si semintele.
Unii castraveti pot fi ceruiti sau inveliti intr-o tipla de plastic, pentru a-i feri de umezeala si a-i face sa se pastreze mai mult timp proaspeti. In astfel de cazuri, este recomandat sa se indeparteze coaja inainte de consum.
Un castravete proaspat este unul crocant, plin de apa. Aceasta contine majoritatea nutrientilor din planta.
Castravetii se depoziteaza intregi, fara sa fie taiati. Inveleste-i intr-o punga de plastic si pune-i in frigider . Ar trebui sa reziste o perioada de pana la 10 zile. Castravetii care au fost taiati si nu s-au consumat in totalitate pot fi pastrati la frigider, insa perioada in care raman proaspeti scade la jumatate. Cand ii pui in frigider, aseaza-i in partea cea mai putin rece.
Castravetii nu trebuie sa fie niciodata depozitati la temperatura camerei, deoarece sunt foarte sensibili la caldura si se vor inmuia si strica repede. De asemenea, castravetii se tin departe de fructele care au etilena (mere, pere etc).