Cum ar putea Elena Udrea şi Ioana Băsescu să scape de condamnările în dosarul de finanţare ilegală a campaniei electorale a lui Traian Băsescu în 2009

Elena Udrea şi Ioana Băsescu ar putea să scape de condamnările în dosarul privind finanţarea ilegală a campaniei electorale a lui Traian Băsescu pentru alegerile prezidenţiale din 2009 după ce CCR a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.155 alin.(1) din Codul penal, respectiv „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.

Întrucât sintagma „oricărui act de procedură în cauză” era neclară, imprevizibilă şi incoerentă, Curtea Constituţională, prin Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018, a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispoziţiilor art.155 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională, arată reprezentanţii Curţii Constituţionale.

Citeşte şi: Ioana Băsescu, termen în dosarul în care a fost condamnată la 5 ani de închisoare. Elena Udrea, mesaj prin avocat: „Nu am vrut să fug din ţară, mergeam la medic”

Potrivit prevederilor Constituţiei şi Legii de organizare, aceştia spun că decizia era obligatorie, în sensul că legiuitorul trebuia să ia măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme şi „stabilirea unor condiţii clare” prin care să se poată dispune întreruperea prescripţiei răspunderii penale, prin introducerea unor termeni „univoci” cu privire la condiţiile şi termenul întreruperii prescripţiei.

Alte articole

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Curtea de Apel Ploieşti a motivat sentinţa „turul 2 înapoi”: 6 motive de nelegalitate a hotărârii CCR de anulare a alegerilor

„Din 2018 şi până în prezent, nu a fost luată nicio măsură, astfel încât prevederea ‘cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea’ a rămas neterminată şi inaplicabilă. În aceste condiţii, prin decizia prezentă s-a declarat neconstituţional textul rămas în vigoare. Urmează ca legiuitorul să ia în sine măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei 297 din 2018 şi a prezentei decizii. Menţionăm încă o dată că în mod incorect şi nejustificat se reţine că prin decizia noastră am fi eliminat instituţia întreruperii prescripţiei penale”, transmit oficialii Curţii.

Citeşte şi: Traian Băsescu dă în judecată SPP pentru a-şi redobândi privilegiile. RAAPPS îl ameninţă cu evacuarea silită

În primă instanţă Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită şi spălare a banilor. Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost condamnată de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor.

Fostul ministru Elena Udrea a afirmat că decizia prin care a fost condamnată la 8 ani închisoare cu executare în dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009 este „absurdă”.

„Pentru mine a fost un şoc. M-am întors în ţară cu convingerea că ceva s-a schimbat şi în justiţie şi că poţi să te aperi (…) Femeia asta a dat o decizie absurdă. Nu ştiu cum va dormi la noapte (…), cred că este o răzbunare în continuare. Cred că doamna Kovesi nu iartă şi nu uită (…), probabil că nu ar suporta ideea ca într-un dosar în care ea a semnat rechizitoriul să fiu achitată”, a declarat Elena Udrea.

Potrivit lui Udrea, în 2009 legea nu prevedea ca infracţiune luarea de mită şi instigarea la luare de mită.

În acelaşi dosar, Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru luare de mită, fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia a primit 6 ani de închisoare, iar Ioan Silviu Wagner, director general al Oil Terminal, acuzat de delapidare, a fost condamnat şa trei ani de închisoare cu suspendare.

Ioana Băsescu şi Ioan Silviu Wagner trebuie să achite suma de 119.000 lei către SC Oil Terminal.

De asemenea, instanţa a menţinut măsura asiguratorie instituită asupra bunurilor aflate în proprietatea Ioanei Băsescu.

Instanţa a decis să fie confiscate de la Elena Udrea sumele de 691.029,63 lei şi 918.864 lei ce au făcut obiectul luării de mită, precum şi suma de 305.118 lei.

De asemenea, menţine măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea acesteia.

DNA ceruse o condamnre de 12 de închisoare pentru Elena Udrea şi 15 ani pentru Ioana Băsescu

În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare.

De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat că intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare.

Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.