Cum ar putea redeveni armata obligatorie în România. Anunţul generalului Virgil Bălăceanu

Dacă Ucraina pierde, ne-am putea trezi cu două rele: „Răul cel mic”: armata obligatorie. „Răul cel mare”: armata rusă la gurile Dunării, spune generalul Virgil Bălăceanu. România trebuie să-și refacă rezerva armatei într-un timp cât mai scurt, în condițiile în care armata se confruntă deja de 7 ani cu un deficit acut de rezerviști voluntari, în vreme ce „vechea” rezervă, alcătuită din persoanele care au făcut armata obligatorie până în 2007 este tot mai îmbătrânită și – implicit – aproape imposibil de folosit ca forță capabilă să lupte eficient în prima linie în caz de mobilizare. Criza de personal e accentuată de situația militară critică din Ucraina, unde trupele ruse continuă să concentreze forțe în vederea unei spargeri a liniei frontului, care s-ar putea concretiza anul viitor în deschiderea „unei noi direcții ofensive” cu obiectivul ajungerii la gurile Dunării, a avertizat, într-o declarație făcută pentru Digi24.ro, generalul în rezervă al armatei române, Virgil Bălăceanu.

Klaus Iohannis, candidat la şefia NATO, îi cheamă pe români la arme: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar”
De aproape doi ani de zile, ministerul Apărării are „în dezbatere publică” așa-numitul proiect al armatei voluntare, care modifică legea privind pregătirea populației pentru apărare în sensul de a permite cetățenilor care vor să facă armata voluntar să beneficieze de un program de instrucție militară de circa 4 luni de zile.

„Așteptăm, deși timpul e împotriva noastră, ca (proiectul de lege care modifică) legea pregătirii populației pentru apărare să ajungă în parlament. Parlamentul care-și va lua vacanță electorală în iunie. Și atunci? Amânăm legea pentru anul viitor, când războiul din Ucraina continuă și victoriile rușilor in Donbas sint din ce in ce mai evidente și putem asista la o direcție operativă (a armatei ruse) spre gurile Dunării? Unde e responsabilitatea factorului politic față de problemele majore de apărare, securitate ale României?”, s-a întrebat Virgil Bălăceanu, președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR).

Generalul în rezervă al armatei române a avertizat că dacă „din punct de vedere politic și al societății, armata nu va fi sprijinită să-și refacă rezerva pe principiile voluntariatului”, atunci România „va fi obligată în următorii 5-7 ani să introducă serviciiul militar obligatoriu, dacă nu cumva mai devreme”.

Alte articole

MApN demontează o nouă dezinformare privind NATO și apărarea aeriană a României. ”În tiparul campaniilor desfășurate în spațiul public, inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranității României”

MApN, comunicat privind dezinformările pe tema legii dronelor şi a misiunilor militare pe timp de pace: „Au rolul de a întreţine o stare de incertitudine şi de a induce panica în rândul opiniei publice”

Pentru a nu se ajunge la acest scenariu, trebuie modificată rapid legislația privind armata voluntară și îmbunătățit actualul sistem bazat pe rezerviști voluntari ai armatei române, a apreciat Bălăceanu.

Legea privind rezerviștii voluntari a fost adoptată în 2015 și a intrat în vigoare în 2017. „Avem un deficit mare față de cifrele planificate in toți anii, din 2017 . După datele publice, ar fi trebuit să selectăm în 7 ani, peste 10.000 (de militari). Noi avem cam o treime din aceste cifre planificate”, a spus președintele AORR.

Cu alte cuvinte, în 7 ani, România a reușit să „atragă” doar circa 3.000 de militari rezerviști voluntari. Generalul (r) Bălăceanu a spus că România trebuie să ia în calcul refacerea rezervei armatei, gândită „pe principiile voluntariatului” și pornind de la „experiența altor state”, în special cele scandinave, care au un sistem ce combină armata regulată, obligatorie, cu armata voluntară.

„Dacă analizăm cifrele celor încorporați (obligatoriu + voluntari) din țările scandinave – pentru că sunt țările cel mai des vehiculate – o să observăm că cifrele anuale de încorporare sunt undeva în jur de 5.000-10.000 pe an”, a spus Virgil Bălăceanul

În același timp, președintele AORR a spus că instituirea „armatei obligatorie”, deși o măsură nepopulară, ar rezolva rapid – „într-un scenariu exagerat” – problema rezervei armatei române.

„Dacă ne gîndim la perioada de dinainte de 1989, atunci erau două încorporări pe an, primăvara și toamna. Erau în jur de 20-24.000 de tineri încorporați, care satisfăceau stagiul militar obligatoriu. Dacă ne-am gândi că, potrivit datelor publice, rezerva operațională (actuală) înseamnă în jur de 55.000, ar însemna că într-un an de zile, reintroducând serviciul militar obligatoriu și încorporând în fiecare serie între 20-24.000 de tineri, am rezolva (refacerea rezervei) – dar e un scenariu exagerat, bazat pe tema serviciului militar obligatoriu. Trebuie să avem un obiectiv mai rațional”, a spus Bălăceanu.

Recent, președintele Klaus Iohannis a cerut noi recruți pentru Armată, în aceeași zi în care MApN a organizat la Smârdan un exercițiu de mobilizare și trageri în poligon la care au participat inclusiv rezerviști de până la 63 de ani. Concomitent,

Iohannis a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport. Declarațiile au avut loc în contextul în care un act normativ aflat în dezbateri la Parlament privind stagiul militar se adresează femeilor şi bărbaţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care ar putea opta pentru pregătirea militară în cadrul MApN timp de 4 luni, urmând ca după terminarea stagiului să intre în rezerva militară. De asemenea, armata obligatorie în România nu este „deocamdată” în plan, a mai spus Klaus Iohannis.

Armata obligatorie în România? MApN anunţă în ce condiţii s-ar activa recrutările automat în toată ţara

Armata obligatorie în România. Generalul Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN, a spus în ce caz armata poate deveni obligatorie în România.

„Am văzut că s-a discutat recent despre părerea tinerilor cu privire la obligativitatea stagiului militar, lucru pe care noi nu l-am luat niciodată în calcul, nu l-am luat în considerare, aceste resurse au fost asigurate întotdeauna pe bază de voluntariat. Știți că în anul 2007 în România s-a suspendat obligativitatea executării serviciului militar, care este prevăzut în Constituție, prin lege, din 2017, tinerii nu mai sunt obligați să facă armata.

Letonia reintroduce armata obligatorie, cei care refuză încorporarea riscă închisoare. România vrea serviciul militar voluntar de 4 luni. Prima reacţie a lui Iohannis

Această obligativitate ar putea fi reluată, spune aceeași lege, doar dacă în România s-ar declara starea de mobilizarea sau stare de luare sub asediu sau de război, lucruri care presupun mobilizarea armatei. Ea s-ar activa automat, așa spune legea care a intrat în vigoare în anul 2005, cu suspendarea începând cu anul 2007″, a declarat Constantin Spînu

Cât despre serviciul militar voluntar, generalul Constantin Spînu a spus: „La acest moment este un proiect care este pus în dezbatere și urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, după ce va fi finalizat circuitul cerut de tehnica legislativă. Pot să explic foarte ușor, principala sursă umană pentru rezerva operațională a Armatei României a fost asigurată și este asigurată și în acest moment de către cetățenii români care au pregătire militară, iar cei mai mulți dintre aceștia sunt cei care au satisfăcut până în 2007 stagiul militar obligatoriu. În mod evident, această resursă va ieși treptat din evidențele militare pentru că cetățenii cu obligații militare pot fi menținuți în evidență până la 55 de ani majoritatea, cei care au făcut armata ca soldat sau gradat, respectiv până la 62 de ani maeștrii militari, ofițerii și subofițeri.

De aceea avem nevoie de programe alternative pe bază de voluntariat. Un astfel de program există, este în funcțiune și va continua și în perioada următoare, este vorba despre rezervistul voluntar, cel care face o pregătire militară de bază și încheie un contract cu Armata ca rezervist voluntar. Ceea ce propunem prin acest proiect este un alt program care se adresează unui număr mai mare de cetățeni români cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, bărbați sau femei. După ce acest proiect va deveni lege, vom organiza în bazele militare pentru cetățenii care vor dori să se înscrie în acest program, timp de 4 luni propunem noi prin acest proiect, pregătire militară de bază. Asta înseamnă să învețe să mânuiască armamentul militar de infanterie, să învețe să se orienteze în teren, să învețe să se protejeze de diferiții factori de risc în mediul acțiunilor militare, să se protejeze și să se decontamineze în timpul atacurilor chimice, spre exemplu. Un program care le va oferi un set minimum de cunoștințe ca în cazul în care va fi nevoie de mobilizarea rezervei militare naționale să avem o resursă umană pregătită”.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a afirmat, luni seară, că reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România este exclusă şi nu există niciun fel de discuţie în acest sens. Tîlvăr afirmă că Armata română a scăzut de la 320.000 de oameni la aproximativ 80.000 şi este nevoie de pregătirea unor rezerve, însă acest lucru se va face cu militari voluntari, un proiect în acest sens având în vedere persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani.

Serviciu militar voluntar, pregătit în România

Proiectul de lege privind militarii voluntari în termen include pregătire de până la patru luni, costurile fiind acoperite de către Ministerul Apărării Naţionale (MApN), au declarat, miercuri, surse oficiale din minister.

Potrivit acestor surse, această formă de pregătire nu va înlocui serviciul militar în calitate de rezervist voluntar, ci „vine în completare, ca o formă distinctă”.

Proiectul prevede participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept, arată sursele, este avută în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.

Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

Serviciul militar revine în România. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad, anunță că sunt vizați tinerii între 18 și 35 de ani

La finalizarea programul de pregătire, aceştia vor primi o îndemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.

Cetăţenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen „pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României”.

Totodată, sursele susţin că MApN nu are în intenţie şi nu a analizat posibilitatea introducerii unei forme de pregătire militară obligatorie, ci doar soluţii pe bază de voluntariat.

Statul Major al Apărării a iniţiat un proiect de modificare şi completare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în care se propune introducerea unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar activ, în calitate de militar voluntar în termen, pentru care sunt eligibili cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care doresc să aibă o pregătire militară.