Comisia juridică din Camera Deputaţilor urma să discute, marţi, o propunere de modificare legislativă a unor prevederi conţinute în Codul Penal, prin care o serie de dispoziţii din sfera conflictului de interese sunt dezincriminate.
Deputaţii juristi au amânat însă cu două săptămâni, dezbaterea proiectului de lege pentru modificarea Codului penal prin care sintagma „conflict de interese” ar fi înlocuită cu „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”.
DNA a semnalat care sunt consecinţele adoptării unui astfel de proiect. „Adoptarea în varianta propusă şi care urmează a fi dezbătută în Parlamentul României ar duce la dezincriminarea infracţiunii de conflict de interese , prevăzută în varianta actuală la art. 301 alin 1) Cod Penal, fapt ce ar putea afecta în mod serios activitatea de combatere a corupției la nivel înalt. Astfel, în anumite cazuri, s-ar putea pronunța, pentru acest gen de fapte, achitarea unor inculpați deja trimiși în judecată sau clasarea unor dosare aflate în instrumentare, în care sunt implicate persoane cu funcții importante.
Spre exemplu, persoane care, la data faptelor, aveau următoarele funcții: președintele CJ Constanța, președintele CJ Brăila, președintele CJ Buzău, primarul mun. Constanţa, prefectul judeţului Suceava, preşedintele CJ Hunedoara, primarul mun. Miercurea Ciuc, etc.
Precizăm că infracţiunea de conflict de interese face obiectul investigaţiilor aflate în competenţa DNA, atunci când este asociată cu o infracţiune de corupţie sau asimilată corupţiei.”, precizează DNA.
Proiectul de lege care modifică articolele 301 și 308 din Codul penal a fost înregistrat la Camera Deputaților pe 1 aprilie, după ce a fost adoptat tacit de Senat și este inițiat de cinci parlamentari PSD: deputatii PSD Ciprian Nica si Victor Roman, deputatul UDMR Marton Arpad-Francisc, deputatul de la Minoritati Ion Marocico si deputatul PC-PLR Aurelian Ionescu.
În forma actuală, conflictul de interese este definit, la art. 301 din Codul Penal, astfel: „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul/ soția sau pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul doi inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
Prin proiectul amintit mai sus sintagma „conflict de interese” se înlocuiește cu sintagma „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane” și se modifică de asemenea și alineatul 2 în sensul adăugării unor situații pentru care dispozițiile alin. 1 să nu fie aplicabile.
Astfel, dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situații: „emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative, ocuparea de către o persoană a unei funcții indiferent în ce modalitate și sub ce formă se realizează această, exercitarea atribuțiilor de serviciu privind acordarea de către subalterni a drepturilor legale a acestora”.
PROIECTE AMÂNATE
Comisia juridică a Camerei Deputaților a amânat marți luarea unei decizii în privința situației proiectelor de modificare a Legii ANI pe motiv că nu a venit de la Biroul Permanent o cerere în acest sens.
Biroul Permanent solicitase Comisiei juridice luni un punct de vedere privind situația în care se află aceste proiecte care au fost, inițial, declarate ca adoptate tacit de Camera Deputaților, după care Biroul Permanent a constatat că Senatul ar fi trebuit să fie prima Cameră sesizată, deci proiectele nu pot fi considerate adoptate tacit, scrie Agerpres.
Cele două proiecte de modificare a Legii ANI prevăd că persoanele aflate în incompatibilitate sau în conflict de interese nu vor mai putea ocupa trei ani funcția în care au fost găsite în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, și nu orice funcție publică, așa cum prevede acum Legea de funcționare a ANI.
Unul dintre proiecte este inițiat de deputații Ciprian Nica, Eugen Nicolicea, Kerekeș Karoly, Florea Daniel, Marton Arpad, Niculae Mircovici, Cosmin Necula, Luminița Adam,Victor Roman iar celălalt, de senatoarea PC Cristiana Anghel.