Negocierile pentru Guvernul Ciolacu II avansează în ritm alert, s-a trecut deja de la faza pe program, la faza pe persoane. Romania TV a prezentat joi seară fotografia momentului de la Palatul Victoria.
Zece grupuri de lucru cu membri din PSD, PNL, USR și UDMR s-au reunit în Parlament pentru a lucra la un program comun de guvernare. De la buget și finanțe, agricultură ori transport și până la educație și administrație, echipele urmează să pună la punct măsurile pentru anul viitor.
Noul Guvern va avea misiunea de a găsi soluții pentru a scădea cheltuielile statului. Dar politicienii se feresc să vorbească despre creșteri de taxe ori înghețări de venituri.
În paralel, liderii politici încă negociază cum va arăta următorul guvern, dar și cine ar putea fi candidatul pentru alegerile prezidențiale.
Șapte ministere ar urma să aibă PSD, patru PNL, trei USR și două UDMR. Aceasta ar urma să fie împărțirea pe cabinete a noului Guvern. Vorbim despre un Executiv care va număra în total 16 ministere, față de 18 câte sunt în prezent. Din noul guvern ar urma să facă parte și 3 vicepremieri, cel mai probabil fiecare cu propriul portofoliu.
Tocmai în ideea în care noul guvern va trebui să fie mai suplu, Ministerul Economiei ar prelua portofoliul de la Energie, iar Ministerul Muncii pe cel al Familiei. Potrivit unor surse politice și Digitalizarea ar putea trece la Educație. Cele mai disputate vor fi ministerele cu cei mai mulți bani, adică Finanțele, Dezvoltarea și Fondurile Europene.
Programul de guvernare ar trebui să fie gata până la finele săptămânii viitoare, iar până de Crăciun, în jurul datei de 23 decembrie, noul Guvern să fie instalat la Palatul Victoria.
Coaliția conturată în jurul PSD, PNL, USR și UDMR plus minoritățile ar rămâne în picioare dacă ar avea un candidat comun la Cotroceni, fără ca liderii partidelor – Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan, Elena Lasconi și Kelemen Hunor – să candideze.
PREMIER – Marcel Ciolacu
VICEPREMIERI
Ionut Mosteanu, Catalin Predoiu, Kelemen Hunor
PSD
Ministerul Transporturilor – Grindeanu
Ministerul Agriculturii – Florin Barbu
Ministerul Sănătății – Alexandru Rafila
Ministerul Apărării – Angel Tilvar
Ministerul Digitalizării – Bogdan Ivan
Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu
Ministerul Energiei si Economiei – Radu Oprea
PNL
Ministerul Afacerilor Interne – Predoiu
Ministerul Justiției – Gorghiu
Ministerul Afacerilor Externe – Luminita Odobescu
Ministerul de Finanțe – Alexandru Nazare
USR
Ministerul Educației – Stefan Palarie
Ministerul Fondurilor Europene – Ionut Mosteanu
Ministerul Culturii – Iulian Bulai
UDMR
Ministerul Dezvoltării Regionale – Kelemen Hunor
Ministerul Mediului – Tantos Barna
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat joi despre negocierile pentru formarea Guvernului că, dacă vor fi 16 ministere şi PNL are o pondere de 25%, înseamnă că liberalii ar putea să aibă 4 ministere. El a menţionat că va susţine ca PNL să aibă ministere unde au oameni calificaţi, de exemplu administraţia şi va susţine şi cele mai bune resurse din partid pe care le pot trimite în Guvern.
”Dacă se facă o analiză simplistă a ponderii fiecărui partid, dacă vor fi 16 ministere şi PNL are o pondere de 25%, înseamnă că ar putea să aibă patru ministere, deci vom avea mai puţine ministere decât avem acum. Trebuie văzut care ministere vor reveni PNL”, a spus Ilie Bolojan la Europa FM.
El a precizat că, indiferent de portofoliile care vor reveni, el va susţine în partid două aspecte. ”Dacă depinde de noi să alegem nişte ministere, ar trebui să alegem ministere unde avem oameni calificaţi. Putem să luăm administraţia, PNL are primari, preşedinţi de CJ care au performat şi nu pot fi contestaţi. (..) Nu aş vrea să spun de exemplu de USR, dar e clar că una e să ai 1.100 de primari şi unii au patru sau cinci mandate, şi alta e să ai 50 de primari cu maxim un mandat în spate”, a subliniat el.
”După ce vom vedea care sunt portofoliile care ne revin, eu voi susţine cele mai bune resurse pe care le putem trimite în Guvern”, a mai spus Bolojan.
Preşedintele PNL a arătat că acum nu mai facem calcule electorale, pentru că Guvernul care va veni va avea o cruce grea de dus şi va genera inevitabil tot felul de nemulţumiri.
”Poate fi şi un guvern de sacrificiu, problema nu e să fii un guvern de sacrificiu, ci ca atunci când eşti pe poziţie să faci maximul pentru ţara tara”, a explicat el.
Liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, a declarat că vinerea viitoare se va întruni Parlamentul şi ar trebui ca sâmbătă, duminică şi luni să audiem miniştrii şi să votăm guvernul, dacă vrem ca România să funcţioneze. Despre negocierile dintre partide, el a precizat că, în opinia sa, construcţia guvernamentală pe care o fac acum trebuie să rămână în picioare 4 ani de zile.
”Vinerea viitoare se va întruni Parlamentul, ar trebui ca sâmbătă, duminică şi luni să audiem miniştrii şi să votăm guvernul, dacă vrem ca România să funcţioneze”, a spus Ionuţ Moşteanu.
El a precizat că probabil vor mai fi întâlniri şi astăzi. Despre varianta de 16 ministere, Moşteanu a arătat că a fost ieri o discuţie între preşedinţi şi au agreat acest lucru.
”Cu siguranţă noul guvern va fi mai mic, va fi un număr mai mic de secretari de stat, va fi un număr mai mic de comisii. În weekend vom discuta cu celelalte partide şi despre cum vom funcţiona în Parlament, în această majoritate, împărţirea pe comisii şi aşa mai departe”, a mai spus Moşteanu.
”E cred că această construcţie guvernamentală pe care o facem acum este o construcţie care trebuie să rămână în picioare pe patru ani de zile. Orice alt demers ar fi un demers neserios faţă de români. Trebuie să ne asumăm asta şi să lăsăm timp unei echipe ca să construiască, să pună lucrurile pe un făgaş correct. (..) Nu există că facem un guvern pentru trei luni de zile, ar fi o treabă neserioasă. Noi ne uităm în faţă, la o perspectivă de patru ani de zile, avem şi experienţa din 2020 şi o să facem toate lucrurile ca să funcţioneze mai bine în guvern cu partenerii noştri”, a completat Moşteanu.
Ionuţ Moşteanu (USR): O să găsim o soluţie pentru prezidenţiale. Trebuie să clarificăm şi calendarul pentru prezidenţiale, însă obiectivul numărul unu în momentul ăsta este să avem guvern până de Crăciun
Liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, a declarat joi că partidele care negociază noua majoritate va găsi o soluţie pentru prezidenţiale şi trebuie să clarifice şi calendarul pentru prezidenţiale, însă obiectivul numărul unu în momentul ăsta este să avem guvern până de Crăciun.
Ionuţ Moşteanu a declarat despre scenariul unui candidat comun la prezidenţiale care să nu fie şi lider de partid că din câte ştie el, nu s-a mai discutat acest subiect.
”Înţeleg şi dânsii şi înţelege toată lumea că prioritatea este să avem un guvern până de Crăciun, ăsta este focusul, asta este nevoia numărul unu. Avem timp să discutăm varianta asta în perioada care urmează. Liderii se vor mai întâlni, vor mai discuta, echipele de lucru lucrează în paralel. (..) O să găsim o soluţie pentru prezidenţiale. Trebuie să clarificăm şi calendarul pentru prezidenţiale, însă obiectivul numărul unu în momentul ăsta este să avem guvern până de Crăciun, pentru că ţara trebuie guvernată”, a explicat Moşteanu la Parlament.
El a precizat că USR are un vot din iunie, în care Elena Lasconi este candidatul USR. ”Aici suntem acum Dar nu asta e discuţia în momentul ăsta, discuţia în momentul ăsta este, ca în următoarele 10 zile, să facem tot paşii, să finalizăm un program de guvernare realist, cu nişte termene realiste, bazat pe nişte cifre realiste, să clarificăm nişte aşteptări pentru toată societatea şi să ne apucăm de lucru. Apoi abia vedem împărţirea efortului guvernamental, pe partide, cine, ce ministere şi cât ia. Şi mergem înainte, votăm guvernul în Parlament şi mergem la treabă”, a completat el.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, le va prezenta începând de joi seară, liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și minorităților naționale, situația la zi a execuției bugetare, punctul de plecare pentru realizarea programului de guvernare, au declarat surse politice pentru Știripesurse.ro.
Conform surselor citate, discuțiile din grupurile de lucru care s-au format pe domenii de activitate (muncă, transporturi, fiscalitate, etc) stagnează până sunt prezentate cifrele de la Finanțe pentru că în lipsa lor specialiștii partidelor nu pot stabili dacă o propunere sau alta are acoperire bugetară.
Una dintre problemele presante pe care viitoarea coaliție o va avea de rezolvat o reprezintă cererile de plată din fondurile PNRR, unde e nevoie de realizare mai multor reforme astfel încât România să beneficieze de noi sume deblocate din mecanism. Reforma guvernanței corporative, legea salarizării, taxarea poluării, codul silvic se numără printre domeniile vizate. România ar avea de îndeplinit câteva zeci de jaloane restante pentru a primi anul viitor aproximativ 11,3 miliarde de euro, mai spun sursele citate.
Pîrvulescu: Cred că Guvernul se va realiza, dar va funcţiona cu mare dificultate. E important cine va putea da armonie unei asemenea orchestre disonante. Candidaţii pentru prim-ministru şi preşedinte, persoane cât mai puţin atacabile
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că guvernul format din partidele pro-europene şi reprezentanţii minorităţilor se va realiza, însă va funcţiona „cu mare dificultate, dar nu la infinit” pentru că, deşi sunt „pe o linie asemănătoare”, nu au „elemente ideologice comune”. Pîrvulescu crede că e important ce program vor stabili, ce mecanisme pentru înţelegere politică, şi mai ales cine va fi primul ministru, care „va putea da armonie unei asemenea orchestre disonante”. Analistul crede că atât primul ministru, cât şi candidatul la prezidenţiale vor fi persoane neutre, „cât mai puţin atacabile” şi care să obţină „un sprijin cât mai mare”. Potrivit lui Pîrvulescu, candidatul la Preşedinţie trebuie totuşi să aibă experienţă politică, pentru că, altfel, va fi doar „un notar la Palatul Cotroceni”.
„Prima problemă este cea legată de o coaliţie largă de guvernare, mult mai largă decât este necesară din punctul de vedere al voturilor din Parlament, deci foarte greu de controlat, pentru că o astfel de coaliţie va presupune un mecanism foarte complex de decizie. Decizia nu se va putea lua în şedinţa de guvern, va trebui să se ia în afara şedinţei de guvern. Este rezultatul anulării alegerilor prezidenţiale de către CCR. Nu există aceeaşi adeziune faţă de ideea pro-europenă la aceste patru partide plus reprezentanţii minorităţilor, dar putem spune că, în principiu,sunt pe o linie asemănătoare. Aici pot găsi foarte multe convergenţe, dar, în rest, neavând elemente ideologice comune, vor avea dificultăţi în formarea guvernului. Deci, important este ce program vor stabili, ce mecanisme pentru înţelegere politică, şi mai ales cine va fi primul ministru, care va putea să dea armonie unei asemenea orchestre care este disonantă. Pentru că este un guvern în care disonanţele sunt foarte mari. Adică, de la USR până la PSD, auzim în note cât se poate de diferite. Şi, sigur, este momentul să se ia o astfel de decizie, pentru că altfel riscurile pentru democraţia românească sunt mari”, a declarat pentru News.ro Cristian Pîrvulescu.
Politologul consideră că este important cum e pusă decizia în aplicare şi crede că guvernul se va realiza şi că va funcţiona „în primele luni sau în primul an, cu mare dificultate, dar nu la infinit”. Potrivit lui Pîrvulescu, guvernul va trebui să facă în aşa fel încât societatea să se detensioneze, lucru „foarte complicat”.
„Sunt tentat să cred că vom avea persoane neutre şi ca prim-ministru şi în ceea ce priveşte candidatul la Preşedinţie, astfel încât să obţină un cât mai mare sprijin şi să fie cât mai puţin atacabili”, a spus Cristian Pîrvulescu.
Analistul politic explică şi care sunt pericolele, primul fiind acela că extrema dreaptă are acum „o tribună unică, tribuna opoziţiei”, lucru care „poate să le legitimeze şi mai mult perspectiva, punctul de vedere, şi să-i întărească”.
„A doua problemă este legată de candidatul unic la Preşedinţie. Nimic nu garantează că un candidat al extremei drepte intră în turul doi. Faptul că a intrat în turul 2 în 24 noiembrie, nu înseamnă că va intra şi data viitoare. Depinde de candidat, de moment, de campanie, depinde de foarte multe lucruri. Ori în condiţiile unui candidat unic al tuturor acestor partide, dă în mod automat posibilitatea candidatului advers, care va fi candidatul poate unic al partidelor de extremă dreaptă, să se profileze. Sigur, există posibilitatea, pe care nu o neglijăm, ca acest candidat al guvernului, care nu va fi însă un reprezentant al unui partid politic, că nu va putea merge în asemenea direcţie, acest reprezentant să câştige din primul tur. Ar rezolva problema, dar, cu excepţia lui Ion Iliescu, în 20 mai 1990 nimeni n-a câştigat din primul tur. E foarte complicat. Şi atunci o să avem în turul al doilea o confruntare, care devine periculoasă pentru viitorul României. Pentru că nu sunt dintre cei care cred că din duelurile acestea se câştigă ceva. Cei care câştigă sunt, de fapt, cei care fac scandal. Am văzut şi vedem asta, mai ales că starea de spirit este, în momentul de faţă, negativă. Nu doar alegătorii extremei drepte sunt decepţionaţi, ci toată lumea trece printr-un moment dificil”, a explicat Pîrvulescu.
„Un preşedinte fără experienţă politică ar fi doar un notar la Palatul Cotroceni”
Analistul politic a spus că nu ar risca să avanseze nume, la acest moment, în privinţa candidatului unic, pentru că este „foarte dificil” ca, spre exemplu, USR să accepte un candidat apropiat de PSD şi invers.
„Va fi foarte, foarte dificil. Pe de altă parte, insist foarte mult că acest candidat trebuie să aibă experienţă politică pentru că, altfel, un preşedinte al României fără nicio experienţă politică şi fără sprijinul unui partid politic este, de fapt, un notar la Palatul Cotroceni care va vorbi, poate, mai mult decât preşedintele Iohannis, dar nu va putea face mai mult, ci mult mai puţin decât acesta. Pentru că preşedintele Iohannis avea un partid pe care se putea baza în Parlament, pe care l-a adus la guvernare în 2019 şi aşa mai departe. Un candidat neutru, fără partid politic, nu se va baza pe sprijinul nimănui, deci va fi izolat, va avea foarte puţine mijloace de intervenţie. Degeaba spun la început că îl vor sprijini pentru că, evident, interesele lor vor fi divergente. Nu mă aştept ca acest guvern să dureze până în 2028. El va fi un guvern pentru o perioadă, în cel mai bun caz, un an, un an şi jumătate”, a spus Pîrvulescu.
Analistul politic a spus că acest guvern va funcţiona doar până când vor fi depăşite momentele dificile, iar apoi „unul dintre partide se va duce în opoziţie”.
”Dacă mă întrebaţi pe mine, cred că PSD va avea tentaţia să meargă în opoziţie pentru a se reconstrui şi pentru a ataca mult mai clar alegerile parlamentare din 2028, legitimându-se în felul acesta şi întreţinându-şi mai bine electoratul. O vor face asigurându-se că aleşii lor locali nu vor suporta foarte multe presiuni. Apropo, era de făcut o reformă în 2025, cea a administraţiei, dar cu un asemenea guvern nu se va putea face. Marile reforme trebuie făcute atunci când se pot realiza cu majorităţi clare, se pot realiza rapid. Ori un asemenea guvern nu va putea realiza reformele rapid. Va fi foarte, foarte dificil pentru guvern să facă altceva decât să administreze ţara în momente dificile”, a afirmat Pîrvulescu.
Întrebat dacă USR ar fi tentat să meargă în Opoziţie, analistul politic a răspuns că nu crede acest lucru. „Nu. USR-ul nu, nua ar fi tentat să se ducă în opoziţie. PSD-ul ar fi vrut să îl trimită în opoziţie, dar îşi dau seama că nu se poate. Pentru USR e important să fie la guvernare. În plus, USR ar avea mult mai puţine posibilităţi de acţiune dintr-o poziţie izolată în opoziţie, decât aflându-te la guvernare. Acum nu mai discutăm de interesele partitelor, este vorba despre interesul general, acela ca partidele care au măcar două principii comune să coopereze şi să dea un semnal”, a mai spus Cristian Pîrvulescu.