Jobul ideal pentru români presupune un salariu bun, program flexibil și colegi competenți, potrivit studiului „Workplace for all. Harta motivației intergeneraționale la locul de muncă”, realizat de Pluxee România împreună cu Ipsos România.
Peste 5,7 milioane de români cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani activează în prezent pe piața muncii din țara noastră. Studiul citat mai sus a analizat atitudinile, provocările și preferințele față de muncă ale celor patru generații de angajați: generația Z, cei născuți între 1996 și 2012, generația Y (Millennials), cei născuți între 1980-1995, generația X, cei născuți între 1966-1979, și nu în ultimul rând, generația Baby-Boomers, formată din angajații născuți între 1945 și 1965.
Potrivit studiului, în timp ce pentru tinerii din Generația Z lipsa presiunii la job se află pe locul 2 în topul priorităților, pentru angajații din generațiile Y și X contează stabilitatea locului de muncă. Angajații din generația Baby Boomers caută un loc de muncă ce le oferă, pe lângă stabilitate, și un mediu de lucru prietenos, în care să aibă un sentiment de apartenență.
De asemenea, potrivit studiului, doar 1 din 3 români ar recomanda compania pentru care lucrează în prezent unui prieten sau unei cunoștințe. Cei mai mulți promotori ai actualului loc de muncă se află în rândul generației Baby Boomers, 40% dintre aceștia declarând că ar recomanda compania unde lucrează în prezent unui prieten sau cunoștințe.
„Studiul ne arată că realitatea complexă a pieței muncii actuale impune o schimbare de paradigmă în leadership. Nu mai putem vorbi despre strategii transgeneraționale pentru motivarea și retenția angajaților. Fiecare generație are propriul set de valori, preferințe și așteptări care îi modelează atitudinea față de muncă și loialitatea față de angajator. Pentru a rămâne competitivi și a atrage cele mai bune talente, liderii trebuie să devină poligloți generaționali – să învețe să vorbească pe limba fiecărei generații și să creeze culturi organizaționale care îmbrățișează și valorifică diversitatea”, susține Alina Stepan, Country Manager Ipsos Romania | Cluster Head Ipsos SEE, potrivit wallstreet.ro.
Rezultatele studiului mai arată că 31% dintre angajați precizează importanța unui salariu corect, 22% menționează necesitatea de a beneficia de program flexibil, cu posibilitatea de lucru de la distanță și 16% apreciază o echipă alcătuită din colegi competenți și dornici să ajute. Aceste aspecte sunt comune tuturor generațiilor, mai puțin Baby Boomers: 17% dintre aceștia preferă un loc de muncă unde să meargă cu drag și doar 13% dintre ei consideră că locul de muncă ideal este unul în care au parte de un program flexibil.
Referitor la tipul de lider preferat, majoritatea generațiilor de români, 44%, aleg un manager care reușeste să motiveze echipa, care încurajează inovația și creativitatea. Tipul de lider cel mai puțin popular este cel autocratic, care ia decizii fără să se consulte cu restul echipei.
Conform studiului, majoritatea angajaților, indiferent de vârstă, preferă să comunice la muncă prin intermediul aplicaţiei WhatsApp. Preferințele legate de alte metode de comunicare variază în funcție de vârsta angajaților: în timp ce doar 1 din 3 tineri din generația Z aleg să se întâlnească cu colegii, pentru angajații mai maturi aceasta este metoda preferată de comunicare. 59% dintre salariații Generației X și 68% dintre Baby Boomers preferă întâlnirile față în față. Referitor la apelurile telefonice, 33% dintre membrii generației Z preferă această metodă, în timp ce 53% dintre Baby Boomers -preferă să își apeleze colegii.
Studiul „Workplace for all. Harta motivației intergeneraționale la locul de muncă” a fost realizat de Pluxee România, împreună cu Ipsos România în iunie 2024. Eșantionul cuprinde 1000 de angajați cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani din mediul preponderent urban. Datele au fost culese prin chestionare online, iar design-ul de tip DUEL a stat la baza prioritizării factorilor motivaționali atât a celor generali, comuni, cât și pentru fiecare generație în parte. Această metodă presupune, pe lângă identificarea preferinței directe, și utilizarea unor principii din știința comportamentală și psihologia cognitivă pentru a surprinde atât răspunsurile directe, cât și pe cele indirecte ale oamenilor.