Cum arăta primul bărbat cu ochi albaştri: „Sex-simbolul” peşterilor, din urmă cu 7.000 de ani FOTO

Rămăşiţele unui bărbat al peşterilor, vechi de 7.000 de ani, descoprite în nord-vestul Spaniei în anul 2006, deţin indiciile evoluţiei genetice ale oamenilor. Bărbatul avea ochi albaştri, în contrast cu pielea sa închisă la culoare şi părul brunet.

Experţii au fost surprinşi să descopere că un culegător-vânător, denumit La Brana 1, avea o combinaţie de gene africane şi europene.

Rezultatele analizelor ADN arată că bărbatul avea părul închis la culoare, posibil negru, precum şi pielea închisă la culoare, dar ochii săi erau albaştri, scrie revista Nature.

Acest amestec între trăsăturile africane şi europene sugerează că transformarea oamenilor moderni era încă în desfăşurare, la mult timp după ce au plecat din Africa şi că ochii şi-au schimbat culoarea înainte de cea a pielii.

„A fost surprinzător să aflăm că individul avea variaţiile genetice care produc ochii albaştri”, spune prof. Carles Lalueza-Fox, de la Institutul de Evoluţie Biologică din Barcelona.

La Brana 1 avea asemănări genetice cu scandinavii şi avea un strămoş comun cu oamenii care au trăit în Siberia acum peste 20.000 de ani.

Experţii studiează acum un al doilea bărbat, descoperit în aceeaşi regiune şi denumit La Brana 2. Ambii au trăit acum circa 7.000 de ani, în perioada Mezolitică, care s-a sfârşit în urmă cu 5.000 de ani o dată cu dezvoltarea agriculturii şi fermelor de animale din Orientul Mijlociu.

Analiza bărbatului arată că genele oamenilor deschişi la culoare din Europa au apărut mai recent decât se credea până acum.

Descoperirea mai arată că pielea deschisă nu a apărut doar pentru a se adapta condiţiilor de lumină mai scăzută din Europa, faţă de Africa, dar şi din cauza noii diete adoptate după revoluţia agriculturală.

Mulţi cercetători credeau că pielea deschisă la culoare a apărut gradual la Europenii începând cu acum 40.000 de ani, imediat după ce oamenii au părăsit Africa pentru latitudinile mai mari ale Europei. Noile date arată că cel puţin o parte din oameni au trăit mai mult timp în Europa înainte să piardă pigmentaţia închisă datorată soarelui african.

„Se credea că pielea albă a apărut la latitudinele mari pentru a sintetiza vitamina D în locuri unde ultravioletele sunt mai puţine decât la tropice”, a spus prof. Lalueza-Fox.

Noua descoperire arată că pielea deschisă la culoare nu a apărut doar din cauza latitudinii mai mari. Analiza ADN a bărbatului arată că avea mutaţia genetică pentru ochi albaştri, dar nu şi mutaţiile europene pentru pielea deschisă la culoare şi că era mai înrudit cu oamenii moderni din nordul Europei decât cu cei din sudul Europei.

Descoperirea poate explica de ce ochii albaştri sunt mai frecvenţi în Scandinavia. Se cred că condiţiile proaste din viaţă din nordul Europei a amânat apariţia revoluţiei agriculturale acolo, aşa că scandinavii au mai multe gene din trecutul lor de culegător-vânător – inclusiv o mutaţie genetică a ochilor albaştri care a apărut în mica populaţie de culegători-vânători.

Acest lucru înseamnă că europenii nu au fost, mare parte din istoria lor, ceea ce denumim astăzi caucazieni, spoune Guido Barbujani, preşedinte a Associazione Genetica Italiana din Ferrara, Italia, care nu a fost implicat în studiu.

În schimb, „se pare că schimbările din dietă, cauzate de tranziţia de la colectare mâncării la producerea mâncării, au contribuit la aceste transformări”, spune Barbujani. Noua dietă bazată pe cereale ale fermierilor neolitice avea o lipsă în vitamina Dn aşa că europenii şi-au pierdut rapid pigmentul închis al pielii, pentru că în acel moment pielea să sintetizeze vitamina D de la soare.