Obsedat de siguranţă, Nicolae Ceauşescu a folosit militarii pentru a împânzi „măruntaiele” Bucureştiului cu tuneluri şi adaposturi antiatomice.
Un buncăr anti-atomic complet dotat este pregătit pentru adăpostirea membrilor Guvernului și a preşedintelui, în caz de dezastru, a dezvăluit DCNews colonelul Mihai Bartoș, comandantul dispozitivului militar care a ridicat Casa Poporului.
Adăpostul era finalizat încă din 1990, a spus col. Bartoș, potrivit dcnews.ro. Este dotat complet, de la tacâmuri și lenjerie de pat, până la un grup electrogen care îi asigură autonomia în caz de catastrofă. Din momentul în care a fost finalizat și până în prezent, buncărul a fost menținut funcțional şi sunt asigurate permanent rezerve de hrană și combustibil, astfel încât toate facilitățile (bucătărie, baie) să poată funcționa fără legătură cu exteriorul.
Rețea de tuneluri între punctele de comandă din Capitală
Colonelul Bartoș a confirmat ipoteza că în subteranele Bucureștiului a fost construită o rețea de tuneluri care leagă principalele clădiri din oraş. „Adăpostul de sub Palatul Parlamentului este conectat la diferite puncte de comandă din București. Există legături cu Ministerul Apărării, cu Palatul Cotroceni, cu Casa Presei. Așa-zisele tuneluri sunt practicabile cu mașina. Sunt asigurate și ecluze, din loc în loc, care pot să separe rețeaua”, a declarat Bartoș.
Ceauşescu a cerut două buncăre sub Casa Poporului, care să-i asigure protecţia şi dacă spre România ar fi plecat o bombă atomică din Marea Mediterană.
„Fiecare palat a avut un buncar, pe vremea aceea era moda buncarelor antiatomice. Cand cladirea era aproape de terminare, cineva a pus intrebarea: cat timp dureaza pana ajunge o racheta din Mediterana pana la Casa Poporului? 7-8 minute. Nu ajungea din cabinetul lui, asa ca a mai construit un buncar”, a explicat arhitectul Camil Rogulski.