Cum au petrecut românii de Lăsata Secului, înainte de POSTUL PAŞTELUI

Bătrânii spun că flăcările care se aprind de Lăsata Secului purifică şi vestesc reînvierea naturii.

Oltenii au făcut curăţenie în grădini, iar duminică seara au aprins focul la porţi. Au chemat lăutarii şi au petrecut pentru ultima dată până la Paşte. Spun că aşa trebuie pentru a fi feriţi de rele şi de probleme de sănătate, dar mai ales de farmece.

Credincioşii se pregătesc acum pentru cel mai lung şi mai aspru post din an.

Alte articole

Calendar ortodox 31 iulie 2024. Începe Postul Adormirii Maicii Domnului

Trucul gospodinelor iscusite pentru o ciorbă de pește ca în Delta Dunării! Ingredientul secret care va da un gust de vis

Postul Paștelui, numit în tradiția populară și Postul Mare sau Postul Păresimilor, este cel mai lung post de peste an, întinzându-se pe o perioadă de șapte săptămâni. Postul Paștelui precede sărbătoarea Învierii Domnului, fiind un post greu și aspru, mai ales în ultima săptămână, denumită Săptămâna Patimilor.

Postul Paştelui face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.

Conform credinței populare, Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

În Postul Paștelui credincioșii se abțin de la alimentele interzise (carne, ouă, pește, brânză, lapte..), dar, totodată, trebuie să adopte o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.

Citeste şi POSTUL PAŞTELUI 2016: Tradiţii şi superstiţii în Postul Paştelui sau Postul Mare

In general, postul ne ofera beneficii numeroase ce tin atat de sanatatea corpului, cat si de latura noastra spirituala. Aplicat gresit, postul poate prezenta insa tot atatea riscuri. Prof. dr. Nicolae Hancu, autor al Abecedarului de Nutritie si membru de onoare al Academiei Romane, explica in ce consta un meniu de post autentic si sanatos.

Regula de baza este de a sti in ce cantitate si cum sa consumam alimentele de origine vegetala, precum soia, ciuperci, mazare, linte etc., in asa fel incat alimentatia sa ne ofere un aport caloric echilibrat, care sa nu ingrase, dar nici sa nu slabeasca. Iata cateva exemple de alimente recomandate pentru meniurile de zi cu zi din perioada postului, care asigura detoxifierea corpului.

Pentru micul dejun, fie putem inlocui lactatele cu iaurturi si lapte din soia, fie optam pentru fulgi cu ceai si paine prajita. Tot la micul dejun, putem alege salata de vinete, zacusca sau humus, evident in cantitate adecvata si cu un adaos minim de ulei.

Bineinteles, nu vor lipsi fructele, insa atentie la calorii: nu se vor depasi 3-4 fructe pe zi.

Masa de pranz ne ofera cea mai mare varietate de alimente si in perioada postului. Astfel, putem gati ghiveciuri de legume, mancare de mazare si fasole sau preparate pe baza de orez cu legume. Este exclusa ceapa prajita in pregatirea lor. Tot pentru pranz, sunt recomandate si legumele la gratar sau fierte.

POSTUL PASTELUI 2016: Ce mâncăm în Postul Mare?