Cum au schimbat reţelele sociale lumea: De la revoluţii naţionale la alegeri prezidenţiale

Lui Andre Malraux, unul dintre marii oameni politici francezi ai secolului trecut, îi este atribuită următoare afirmație: ”Secolul 21 va fi religios sau nu va fi deloc”. Cu toate acestea, Malraux a negat că ar fi afirmat vreodată acest lucru, insistând că spusele lui ar fi fost interpretate într-un mod greșit. Conform propriilor declarații, acesta ar fi făcut de fapt referire la apariția unei ”noi noțiuni de religie în gândirea omului”.

Indiferent dacă acest lucru este adevărat sau nu, afirmația a fost, mai mult sau mai puțin, confirmată de evenimentele ce au marcat ultimii ani. Dar informațiile în legătură cu acestea probabil nu ar fi circulat la fel de rapid dacă nu am fi avut Facebook sau Twitter.

Nu am fi aflat de tragediile ce se petrec în Siria fără materialele șocante care au apărut pe Facebook, iar protestatarii împotriva proiectului Roșia Montana probabil nu s-ar mai fi organizat atât de bine. Acestea sunt doar două exemple importante pentru noi. În continuare, vă vom prezenta câteva situații care evidențiază importanța pe care au marile rețele sociale.

Evenimentele din Ucraina pe rețele sociale

Revoltele din Ucraina, cele ce au dus la înlăturarea președintelui țării, au reușit să polarizeze comunitatea internațională, unii declarându-se de partea lor, alții total împotrivă. Nu vom vorbi despre numeroasele încălcări ale legii internaționale efectuate de ambele părți (NATO și Rusia), ci doar despre impactul rețelelor sociale asupra evenimentelor.

Alte articole

Crin Antonescu nu are rețele sociale. ”Nu am avut nevoie. Am scris, am citit, am călătorit, am gândit, am observat, nu am comunicat social de amploare, am comunicat intim”

Campania lui Călin Georgescu susţinută de conturi false s-a mutat pe Facebook. Sute de profiluri şi pagini „de ştiri” îl promovează pe candidatul „suveranist”

Revoltele din Turcia, transmise digital și-n timp real

Evenimentele au pornit din ceva aproape banal, însă din cauza modului în care statul a reacționat, au evoluat într-o mișcare la nivel național. Pe scurt, se dorea înlăturarea parcului Gezi, la acel moment unul dintre puținele spații verzi rămase în partea europeană a orașului Istanbul. Prima oară a avut loc un eveniment în stilul ”Occupy Wall Street”, mulțimea a fost dispersată violent, iar apoi s-a întors și mai puternică.

Citeşte mai multe pe playtech.ro