Prima zi de luni în care mergem din nou la serviciu, după vacanţa sărbătorilor de iarnă, este o zi deosebit de dificilă, spun specialiştii, deoarece mai mulţi factori negativi se cumulează, afectându-ne starea.
Dr. Angelos Halaris de la Universitatatea Loyola, psihiatru specializat în tratarea depresiilor, spune că în prima săptămână după sărbători se observă „o creştere a numărului de cazuri de depresie”. La fel în tot restul lunii ianuarie.
Entuziasmul sărbătorilor şi al vacanţei de final de an piere complet în faţa primelor zile de muncă dintr-un an nou. Mulţi oameni încep anul lucrător epuizaţi fizic şi psihic, cu toate că vin după câteva zile libere.
Starea de moleşeală de după sărbători se suprapune, la unele persoane, peste un tip special de depresie, caracteristică anotimpului rece: tulburarea afectivă sezonieră (SAD). În plus, dacă vremea în această perioadă a anului este foarte friguroasă, acest fapt constituie un factor de stres suplimentar perntru organism, ceea ce amplifică problema.
Pentru mulţi oameni, sărbătorile de iarnă implică mâncare şi băuturi alcoolice în exces; se adaugă probleme de familie şi dificultăţi în relaţia cu partenerul, care, de multe ori, ies la suprafaţă tocmai în această perioadă.
Ca rezultat, mulţi oameni încep anul deja „dărâmaţi” fizic şi mental.
Situaţia este cu atât mai gravă pentru cei care suferă deja de tulburarea afectivă sezonieră (SAD. SAD este caracterizată prin depresie, epuizare şi lipsă de interes faţă de oameni şi de activităţile obişnuite.
„Această tulburare afectează viziunea unei persoane asupra vieţii şi capacitatea de a funcţiona corespunzător”, explică dr. Halaris.
Iar factorii de stres ambientali, precum un val de frig puternic, pot contribui la apariţia depresiei la persoanele care sunt deja vulnerabile din cauza SAD, a letargiei de după sărbători sau a altor factori, afirmă specialistul.
Se crede că SAD este asociată cu un dezechilibru chimic la nivelul creierului, determinat de insuficienta expunere la lumină în timpul zilelor scurte şi înnorate ale iernii.
Lumina naturală, spune dr. Halaris, afectează biochimia creierului în mod pozitiv şi poate acţiona, astfel, ca un anti-depresiv.
Prin urmare, recomandă medicul, dacă puteţi suporta frigul, ieşiţi afară în timpul zilei, chiar dacă este înnorat. Aveţi grijă ca draperiile să fie trase şi jaluzelele ridicate pentru a permite pătrunderea luminii naturale.
Problema nu trebuie neglijată: la nevoie, SAD poate fi tratată eficient prin fototerapie (expunerea la anumite tipuri de lumină), medicamente antidepresive şi/sau psihoterapie. Un dispozitiv modern foloseşte, de exemplu, o bentiţă specială, cu surse de lumină incorporate, care transmite lumina spre retină şi care poate fi purtată atât afară, cât şi în casă.