Fie că este vorba de tărie, bere sau vin, 36% dintre românii intervievați consumă alcool în exces, arată studiul realizat de Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Cei mai mulți provin din mediul rural. Pentru unii, ziua nu începe fără un pahar din licoarea preferată.
Statisticile arată că moldovenii și oltenii sunt românii care consumă cel mai mult alcool. Încă din anul 2017, statisticile oficiale indicau faptul că oltenii se aflau pe primul loc la consumul de alcool, cu o cantitate medie lunară de 1,7 litri de alcool pur echivalent pe cap de locuitor. Moldovenii vin din urmă cu 1,4 litri de alcool pur echivalent pe cap de locuitor, consum mediu lunar.
Conform datelor de la Institutul Național de Statistică în momentul de față, de exemplu, în Moldova, consumul de alcool a ajuns la 3,6 litri de alcool pur echivalent pe cap de locuitor, lunar. Dacă eliminăm copiii din această schemă, dar și persoanele cu diferite afecțiuni sau cei foarte vârstnici, ajungem aproape la o dublare a cantității de alcool consumată lunar, de cei împătimiți de licoarea lui Bachus.
Totodată există o cantitate destul de mare de băuturi alcoolice puțin cuantificabilă. Este vorba de rachiul și vinul omului din gospodărie. Sunt și cei care au o percepție diferită asupra consumului de alcool.
„Mai ales femeile spun că ”Dom’ne, eu beau așa câte un pahar acolo, nu fac abuz”, dar dacă iscodești mai bine află că dă gata o sticlă de doi litri, așa, ușurel, pe parcursul unei zile. Femeile beau mai pe ascuns, să nu se cunoască, că-i rușine, cică, la țară“, mărturisește un localnic din comuna botoșăneană Leorda, potivit Adevarul.
Citește și: Hidroelectrica, despre plata facturilor: ”În caz contrar, plata nu va fi procesată!”
Conform statisticilor, moldovenii și oltenii preferă vinul. Pe locul doi vine berea și pe locul trei, tăria.
Consumul cel mai mare de alcool, în Moldova, este în mediul rural. Sunt cazuri când oamenii beau de dimineața până seara. Mulți nu ajung în șanț, dar consumă regulat și câte doi litri de vin pe zi, chiar și câte 150 de grame de tărie, în etape. Îi ajută la muncă, spun unii.
„Ne luăm viteză. Dacă nu bagi așa ceva tărie și din când în când câte un pahar de vin, nu tot odată, te înmoi, te iau gândurile cât mai ai de treabă. Nu faci mare lucru. Munca-i grea la câmp, la animale, trebuie stimulent”, mărturisește un sătean din Dolina, județul Botoșani.
De altfel, după cum se vede oamenii nu au o problemă în a recunoaște că beau constant, adică zilnic.
„Beau, de ce să mint. Beau în fiecare zi dacă am. Vin, rachiu nu. Și medicii zic că-i bun“, mărturisește alt sătean.
Pentru o parte dintre sătenii din Botoșani, consumul de alcool a ajuns o problemă. Adică, gospodarii nu prea mai au cu cine să facă treabă.
„Beau de rup. Și bărbați și femei. După ce termină vinul din budacă, rup crâșma. Aici băutura-i temelie și mâncarea fudulie. Ai nevoie la cules, la treabă în general. Nu ai cu cine. Preferă crâșma. Iar cine vine, rar găsești om să facă treabă. Cere și bani, și de băut. Și după ce pune gura pe băutură, treabă nu mai faci cu el“, mărturisește o femeie în vârstă din Leorda.
La Botoșani, medicii se confruntă și cu cazuri de copii sau adolescenți care ajunge beți sau în comă alcoolică la spital. Medicul Laura Jijie, șefa Compartimentului de Psihiatrie Pediatrică Botoșani, spune că a crescut numărul consumatorilor minori.
„Consumul de alcool care poate să apară de la 11 ani. O statistică ne arată o creștere a frecvenței consumului de alcool între 15 și 17 ani”, precizează Laura Jijie.
Majoritatea copiilor doborâți de băutură ajung la Compartimentul de Primiri Urgențe Pediatrie.
„Ne confruntăm în compartimentul de Primiri Urgențe cu excesul de consum de alcool, adică copii care vin începând de la starea de ebrietate până la starea de comă. Mai sunt și cei pe care nu-i aduce nimeni la spital. Bea și mama, bea și tata și copiilor li se pare o stare normală“, a precizat Cătălin Mihailiuc, medic șef CPU.