Cum explică Inspecţia Judiciară prezenţa SRI în dosarul Strutinsky: Doar ei puteau efectua supravegherea

„Până la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, s-au efectuat interceptari si inregistrari audio-video, in conformitate cu dispozitiile art. 91/1-91/5 Cod procedura penala. Dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala – 01.02.2014, noile prevederi legale nu au mai permis desfasurarea actelor de cercetare anterior inceperii urmaririi penale, motiv pentru care s-a realizat inceperea urmaririi penale in rem. Privitor la punerea în executare a masurilor de supraveghere tehnica de catre DNA-Serviciul tehnic, in cadrul verificarilor s-a stabilit ca, anterior Deciziei Curtii Consitutionale nr.51/16 febr.2016, au existat mai multe situatii in care procurorul a desemnat ca beneficiar secundar al autorizatiilor, mandatelor de supraveghere SRI sau DGIPI motivate de faptul ca erau singurele institutii ce puteau efectua, la acel moment, supraveghere operative, iar pentru a efectua acea supraveghere era necesar sa aiba acces la traficul convorbirilor interceptate”, se arată în răspunsul Inspecţiei Judiciare către Comisia de Apărare din Parlament, acolo unde omul de afaceri a sesizat implicarea SRI în dosarul care îl vizează.

Răspunsul Inspecţiei Judiciare a venit în luna mai 2018, iar în cuprinsul lui instituţia nu a putut explica utilizarea mandatelor pe siguranţă naţională deoarece s-a prescris perioada în care Strutinsky se putea adresa inspecţiei.

„Notele de redare, intocmite de lucratori specializati din cadrul acestor institutii, nu au avut calitatea de mijloc de proba, aceasta calitate având-o numai procesul verbal de consemnare a rezultatului mandatului de supraveghere, process verbal care a fost intocmit fie de ofiterii de politie judiciara, fie de procurorul de caz. Notele de redare au fost intocmite in cazuri urgente pentru ca procurorul sa poata aprecia asupra datelor/informatiilor in cazul masurilor de supraveghere operative sau pentru a intercepta alte posture telefonice ori pentru a renunta la interceptarea unor posture telefonice nefolosite”, se mai arată în răspuns.

Referitor la sintagmele folosite de către DNA: „solicităm ca ţintele să fie alocate…”, „care urmează a întocmi şi notele de redare respectiv face supraveghere operativă”, „solicităm ca beneficiar secundar al mandatelor să fie desemnat”, Inspecţia Judiciară menţionează că acestea reprezintă cererea SRI către Serviciul Tehnic al DNA de ascultare a ţintelor online.

Alte articole

DNA a dat iama în firmele de ride-sharing: trei administratorii au fost reţinuţi, alţi trei fiind plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este imens

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

„Sintagma ‘solicităm ca beneficiar secundar al mandatelor sa fie desemnat’ are aceeasi conotaţie dar ascultarea tintelor on-line putând fi efectuata de mai multe unităţi din care una este primară si celelalte sunt secundare. Desemnarea unităţilor specializate efectuarea de supravegheri operative (filaj) ca beneficiari secundari care sa aiba acces la ascultarea on-line a convorbirilor este necesara pentru stabilirea exacta a circumstantelor în care persoanele supravegheate au diverse intalniri cu relevanta probatorie in cauza si pentru realizarea supravegherii video sau prin fotografiere”, se arată în răspunsul Inspecţiei.

Practic, inspectorii constată că instituţii precum SRI sau DIPI aveau acces la înregistrări şi alte probe din dosarele penale.

Totuşi, Inspecţia menţionează că aceste note au avut caracter strict informativ deoarece toate convorbirile si comunicarile telefonice interceptate sunt audiate si analizate de procurorul de caz si de ofiţerii de poliţie judiciară.

Cazul Strutinsky a fost discutat şi în Comisia SRI în anul 2017, după ce în dosarul său beneficiarii secundari ai informaţiilor au fost trecute două unităţi SRI din Bucureşti şi Constanţa.

Notele sunt cuprinse în dosarul în care fostul primar de la Constanţa, Radu Mazăre şi omul de afaceri Sorin Strutinsky, au fost arestati şi ulterior trimişi în judecată. Mazăre era acuzat că ar fi primit opt milioane de euro şi peste opt milioane de lei de la reprezentanţii unor firme pentru facilitarea emiterii unor documente şi pentru înlesnirea câştigării unei licitaţii sau încheierea unor contracte, iar Strutinsky pentru trei infracţiuni de complicitate la luare de mită.

Toate notele sunt semnate de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.