Cum explică judecătorul Toni Greblă deciziile CCR în cazul sesizărilor depuse de Băsescu şi Ponta VIDEO

„Curtea nu are atribuţii de a lămuri comportamentul unor demnitari în exerciţiul mandatului. În situaţia în care se constată că un demnitar încalcă prevederile Constituţiei, fie el şi preşedintele României, este procedură prevăzută de Constituţie, şi anume declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui. CCR nu are atribuţii de a verifica ante factum comportamentul constituţional al unor demnitari”, a afirmat judecătorul Toni Greblă.

El a reiterat că în situaţia în care se va aprecia că a fost încălcată Constituţia atunci se declanşează procedura prevăzută de Legea fundamentală, arătând că din acest punct de vedere sesizarea apare ca neavând corespondent în atribuţiile şi competenţele CCR.

‘În ceea ce priveşte comportamentul preşedintelui este definit de Constituţie mediator între puterile statului, între instituţii, între stat şi cetăţeni astfel încât Parlamentul este în drept să analizeze dacă anumite gesturi, atitudini şi declaraţii politice au încălcat sau nu Constituţia’, a precizat judecătorul.

Toni Greblă a menţionat, referitor la faptul că şeful statului nu este competitor electoral, că atribuţiile sunt prevăzute în Constituţie.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

‘Preşedintele este mediator între puterile statului şi deci drept urmare el nu poate să aibă şi calitatea de competitor electoral, dar sarcina de a aprecia în ce măsura o dată s-a depăşit această limită nu aparţine CCR, ci Parlamentului. (…) O să motivăm în cuprinsul deciziei care sunt atribuţiile constituţionale ale preşedintelui. (…) Faptul că astăzi un preşedinte încalcă o anumită atribuţie, mâine alt preşedinte încalcă altă atribuţie nu e treaba CCR, e treaba Parlamentului să intervină’, a explicat Greblă.

El a subliniat că Guvernul are atribuţii legate de organizarea, din punct de vedere tehnic, a alegerilor, iar, în acesta sens, toate etapele au fost parcurse, alegerile se vor desfăşura pe 25 mai şi nu se putea reţine un conflict.

În ceea ce priveşte sesizarea preşedintelui Traian Băsescu, judecătorul a precizat că CCR nu putea să spună altceva decât să îndemne puterile statului să-şi exercite atribuţiile constituţionale cu loialitate pentru că altfel ar fi o adăugire la Constituţie.

‘Curtea, neavând aceste atribuţii, numai Parlamentul este cel care trebuie să reglementeze, inclusiv prin Constituţie, care este rolul contrasemnării unor decrete de către prim-ministru, care este valoarea lor juridică, ce se întâmplă în cazul în care refuzul este pur şi simplu sau refuzul este motivat’, a mai spus Greblă.

Sesizarea premierului Victor Ponta privind conflictul cu preşedintele Traian Băsescu legat de implicarea şefului statului în campania electorală a fost respinsă miercuri de Curtea Constituţională a României.

Tot miercuri, Curtea Constituţională a respins sesizarea preşedintelui Traian Băsescu, depusă la data de 6 mai, în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinţie, generat de refuzul premierului Victor Ponta de a contrasemna decrete ale preşedintelui privind decorarea unor personalităţi ale culturii româneşti, care au asigurat conducerea ICR în perioada 2005-2012.