Carnea se marchează cu o ştampilă ovală sau rotundă şi trebuie să cuprindă informaţii lizibile. La ştampila rotundă, în partea superioară este scris numele ţării „ROMÂNIA”, cu majuscule. În centrul trebuie să apară codul judeţului, urmat fără întrerupere de un număr de autorizare a unităţii. Sub acesta apare numărul de identificare al medicului veterinar care a efectuat inspecţia. Pe partea inferioară trebuie să fie scris „CONTROLAT SANITAR VETERINAR”, cu majuscule.
La ştampila ovală, în partea superioară este scris „ROMÂNIA”, cu majuscule, sau codul ISO al ţării, „RO”. În centru ştampilei apare numărul de autorizare, iar în partea inferioară trebuie menţionată abrevierea „CE” scrisă tot cu majuscule.
Cum deosebim carnea de miel de cea de câine
Diferenţa dintre carnea de miel şi cea de câine este că osatura câinelui are configuraţia corpului şi a regiunilor musculare mai lungi, faţă de cea a mielului. Carcasa de oaie este mai scurtă şi mai grosolană, iar la capră carcasa este mai suplă, mai alungită, iar coastele mai lungi.
La carcasa de oaie, grăsimea se depune şi subcutanat, prezentând un miros specific care prin fierbere se accentuează.
Oaia are un numărul de 5 vertebre sacrale, câinele având doar 3. O altă diferenţă este că osul sacrum la oaie este lung, iar la câine foarte scurt, aproape pătrat, cu faţa interioară concavă.
Carnea de câine are culoarea roşie-închis, cu un miros specific neplăcut. Fibra musculară este fină, prezentând o consistenţă moale, iar grăsimea este alb-cenuşie, uleioasă şi care nu se întăreşte după răcire.