Analiza care merge pe modelul materialelor de propagandă ale Kremlinului i-a atras atenția inclusiv jurnalistului G4media, Dan Tăpălagă, care până nu de mult era un susținător înfocat al Austriei și care a făcut eforturi editoriale masive să saboteze aderarea României la Schengen. Acesta, cu experiența sa în materiale manipulatoare, a mirosit faptul că articolul în care Mircea Geoană apare ca un salvator al neamului este, de fapt, un advertorial pe care l-a destructurat foarte ușor.
Mai jos găsiți pasaje din G4media pe care îl deconspiră pe Mircea Geoană ca fiind mână în mână cu interesele austriecilor de la OMV în al ataca pe Marcel Ciolacu:
Despre liderul PSD, Marcel Ciolacu, publicația a scris inițial inclusiv că ar fi fost anchetat de DNA, însă trei zile mai târziu a revenit într-o notă de subsol cu următoarea precizare: ”Marcel Ciolacu nu a fost anchetat de Direcția Națională Anticorupție din România, sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, așa cum s-a afirmat inițial”. În același articol Mircea Geoană este prezentat drept o “licărire de speranță”.
Autorul mai susține în analiza din Foreign Policy că ”Rusia are o istorie îndelungată de utilizare a rețelelor de influență și a partenerilor de afaceri pentru a se impune în proiectele energetice din Europa, inclusiv în România”. Este dată drept exemplu pentru aceasta tactica firma Grup Servicii Petroliere a omului de afaceri Gabriel Comănescu, despre care susține că ”are o lungă istorie de contracte cu Kremlinul”.
În replică, Gabriel Comănescu, care nu neagă contractele avute în Rusia, declară, pentru Adevărul, că este vorba de o campanie de denigrare plătită de competitori din piață, însă nu aduce dovezi în acest sens.
Principalul finanțator al articolului, cel care de altfel este dispus să plătească bani grei pentru ca Geoană să câștige alegerile prezidențiale de anul viitor este, din cate se pare, compania austriacă OMV. Magnații petrolului de la OMV sunt foarte supărați în continuare pe modul in care Marcel Ciolacu a refuzat sa negocieze proiectul Neptun Deep si sa modifice legea offshore. Reamintim că OMV Petrom a depus Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris o reclamație împotriva statului român – prin Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) legată de regimul de vânzare a gazelor din Marea Neagră. Un alt aspect tensionat al relației OMV – Guvernul României – este taxa de solidaritate pe care compania austriaca a fost nevoita sa o plătească pentru prima data anul trecut.
În articolul apărut în Publicația Foreign Policy, autorul vorbește despre un proiect în care OMV și compania românească de gaze Romgaz au anunțat încă din iunie că intenționează să investească până la 4 miliarde de euro (aproximativ 4,26 miliarde de dolari). Potrivit acestui material, austriecilor de la OMV le este teamă ca nu cumva România să le submineze proiectul pentru a face agenda Rusiei.
În realitate, jocurile murdare pe care cea mai mare companie de energie din Sud-Estul Europei le face în aceste momente nu sunt pentru că este interesată de bunăstarea românilor și de parcursul democratic al țării noastre ori pentru a-și apăra proiectul menit să producă cel puțin 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, care ar ajuta țara noastră să scape pentru totdeauna de gazele rusești. Scopul său este acela de a continua tranzitul gazelor rusești prin România care îi aduce pe an zeci de milioane de euro.
În ciuda tuturor embargourilor impuse de Uniunea Europeană, Rusiei, austriecii de la OMV au continuat să facă afaceri cu Moscova. În continuare, OMV deține o participație de 25% în zăcământul Youzhno Ruskoje, situat în Siberia de Vest, unde Gazprom nu plătește niciun dividend, ceea ce înseamnă că veniturile din acest zăcământ rămân în Rusia, la Gazprom, iar cota de producție a OMV este de aproximativ 100 000 baril echivalent petrol pe zi.
Astfel, prin intermediul OMV, gazul rusesc ajunge în continuare în Europa, tranzitând Turcia, Bulgaria și România. De la 1 octombrie de când a intrat în vigoare acordul dintre Corporația Turcă de Conducte de Petrol (BOTAS) și OMV Petrom, patru milioane de metri cubi de gaze naturale sunt transportate zilnic din Turcia prin Bulgaria în România. Surse din piață afirmă că acest gaz nu ar aparține Turciei și că este, de fapt, gaz rusesc, pe care Moscova îl exporta în Europa prin intermediul BOTAS și OMV. Astfel cercul se Închide tot la Moscova prin intermediul altei corporatii ausitriece prietene cu Rusia, Raiffeisen Bank. Banii pe gazul rusesc ajung înapoi la Putin prin intermediul acestei bănci austriece.
După ce în decembrie 2022, Austria a blocat prin veto aderarea României la Schengen, calea legală ar fi fost ca Guvernul să dea în judecată Consiliul Uniunii Europene, invocând încălcarea Tratatului UE asta pentru că țara noastră îndeplinea toate condițiile.
Recent, Marcel Ciolacu a anunțat, într-un interviu în publicația austriacă kurier.at că România va da în judecată Austria la CJUE, dacă se va mai opune aderării României la Schengen, asta după ce cancelarul austriac Nehammer a respins vehement extinderea spațiului de liberă circulație.
„Eu cer ca Consiliul European, Comisia Europeană și Parlamentul European să fie parte în atacul României la CJUE. Toate aceste instituții europene au susținut și și-au dat acordul ca România să adere la spațiul Schengen. Să te văd atunci pe tine, domnul cancelar – am înțeles că-i place boxul – să te văd atunci cum reacționezi, când toate instituțiile europene vin parte cu România în acest atac la CJUE”, a declarat Marcel Ciolacu.
Acest atac virulent și în același timp lăudabil pe care premierul României l-a făcut la adresa cancelarului austriac a atras antipatia Austriei și implicit al celor de la OMV care se pare că și-au găsit candidatul ideal pe care să îl susțină la alegerile prezidențiale din 2024 și anume Mircea Geoană.
În aceste momente, deși nu și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 2024, premierul Marcel Ciolacu este favorit pentru a ocupa fotoliul de la Cotroceni, iar acest lucru l-a determinat pe Mircea Geoană să fure startul.
Mircea Geoană și-a manifestat în repetate rânduri dorința de a reveni pe scena politică din România, însă din cauza faptului că nu a găsit susținere în nicio formațiune politică din țară, actualul secretar general adjunct al NATO a căutat și găsit sprijin în entitățile care au interese comerciale în România.
În aceste momente principalul sponsor al campaniei lui Geoană este OMV care nu face decât să respecte agenda Austriei și a Rusiei și anume aceea de a-și monta propriul lider la Cotroceni. Scopul lor este acela de a avea un președinte care să închidă ochii la tranzitul gazelor rusești prin România, dar și la scoaterea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră care aparțin țării noastre.
Nici Mircea Geoană nu stă cu mâinile în sân și a lansat o campanie internă puternică, fiind prezent la o serie de evenimente specifice unui candidat la prezidențiale. Concret, numărul doi din NATO a participat la festivitatea de deschidere a anului școlar într-un liceu și o școală din Dâmbovița.
De asemenea, Geoană, va efectua vineri, 3 noiembrie 2023, o vizită oficială în Brașov, unde va fi prezent în mai multe unități și școli militare. În cursul vizitei sale, Geoană va avea un discurs în cadrul Rethink Summit și va avea o întâlnire cu oamenii de afaceri locali, organizată de Camera de Comerț și Industrie Brașov.
Încă de la începutul acestui an, foarte multe voci din presă au afirmat faptul că Mircea Geoană se folosește de deplasările și de ieșirile publice în calitate de secretar adjunct al NATO pentru a lansa mesaje de candidat la prezidențiale, însă rămâne de văzut dacă va ajunge sau nu să ocupe fotoliul de la Cotroceni având în vedere faptul că a ieșit la iveală cine sunt cei care îi sprijină campania.