Cum încearcă Gabi Bădălău să scape de dosarul de dare de mită: „Nu avem o urmărire penală începută in rem”

Cu această ocazie, Gabriel Bădălău face o ultimă încercare de a trimite dosarul înapoi la parchet, prin contestaţia depusă la decizia Tribunalului Giurgiu, care în 30 august 2023 a constatat legalitatea rechizitoriului DNA.

De asemenea Niculae Bădălău așteaptă o hotărâre a judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Giurgiu, pe data de 09.02.2024.

Cei doi sunt judecați pentru că ar fi încercat să îl mituiască pe primarul comunei Bucșani din Giurgiu, Dan Păsat, cu 170.000 de euro.

Suma reprezenta 7% dintr-un contract de reabilitare a rețelei de apă, dacă accepta ca lucrările să fie executate tot de firma care le făcuse prost ultima oară.

Alte articole

Gabi Bădălău, trimis în judecată pentru dare de mită, în dosarul de mare corupție al tatălui său

Claudia Pătrășcanu, atac devastator la Irinel Columbeanu: ”Își ținea nevasta pe la poartă, n-o lăsa să-și vadă copiii”

Ce susţine apărarea lui Bădălău: „Denunțătorul a avut trei calități care nu se pot concilia”

Ziare.com a consultat motivarea Tribunalului Giurgiu din 30.08.2023, pentru a vedea cum a încercat Bădălău Junior să obțină restituirea dosarului la Parchet:

„Situaţia din dosar este una ușor atipică, pornim de la faptul că acest rechizitoriu este o consecință a unui dosar disjuns dintr-un alt dosar aflat pe rolul instanței pe numele tatălui inculpatului împreună cu alte persoane, acuzația trebuia să fie perfect complementară între cele două acte de sesizare a instanței.

Ori în cauză, raportat la faptul că situația inculpatului din prezenta cauză s-ar mula în opinia parchetului pe un coautorat cu situația din celălalt dosar, observăm o fractură între acuzațiile dintre cele două dosare.

În opinia apărării parchetul nu a încadrat cu claritate spațio-temporal înțelegerea presupus infracțională dintre (Bădălău Radu Gabriel și Bădălău Niculae – n.r.) și nici nu a detaliat efectiv în ce a constat aceasta.

Mai precis, trebuia să se spună care este rolul fiecărui inculpat în respectiva înțelegere, pentru că din rechizitoriul inițial vedem că ideea, autonomia inițială a aparținut altui inculpat și nu celui din prezenta cauză. Și atunci ne întrebăm cum poate deveni acesta autor, fără să ni se explice ce a intervenit între timp și care este spațiul temporal în detalierea acuzației.

Din această perspectivă faptul că în mod generic ne spune (Pachetul – n.r.) că există acțiuni de promisiune din partea ambelor persoane și remitere, nu este suficient.

Pe de altă parte din nou ni se precizează că remiterea a fost făcută prin intermediul unei alte persoane, (Matache Elena – n.r.).

Citeşte şi: Cornel Dinicu rămâne în continuare după gratii! Decizia de ultimă oră a judecătorilor în dosarul incendiului de la Ferma Dacilor

Nici aici nu se specifică locul când cei trei inculpaţi au decis să dea suma de 35.000 lei denunțătorului și care sunt probele care susțin această situație de fapt. Apreciind că descrierea nu s-a realizat prin raportarea la toate împrejurările de loc și de timp care sunt necesare pentru săvârșirea faptei solicită aplicarea procedurii remediu urmând ca în subsidiar să discutăm dacă se impune restituirea cauzei .

În privința celui de al doilea palier al aspectelor care țin de neregularitatea actului de sesizare, inculpatul a observat o chestiune care ține de o discordanță efectivă între modul în care a fost începută in rem urmărirea penală în prezenta cauză cu privire la fapte și persoane și ulterior activitățile de efectuare în continuare a urmăririi penale față de inculpat, punerea în mișcare a acțiunii penale și apoi investirea instanţei.

Pornim de la art. 328 alin. 1 Cod procedură penală, care guvernează cumva dispoziţiile care fac obiectul camerei preliminare în sensul că rechizitoriul se limitează la fapta și persoanele pentru care s-a început urmărirea penală în cauză.

Ori datorită situației ușor atipice și grăbite a parchetului din prezenta cauză observăm că pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată (Bădălău Radu Gabriel – n.r.) practic nu avem o urmărire penală începută in rem. Și atunci există câteva argumente pentru că în opinia apărării se impune restituirea cauzei la parchet.

Mai precis, in rem, in 10.11.2022, în dosarul mamă, în care ulterior a operat disjungerea a fost demarat procesul penal cu privire la șapte infracțiuni diverse, trafic de influență, abuz în serviciu, și alte infracţiuni. Ori acolo la momentul la care s-a efectuat in rem urmărirea penală se vizau fapte complet distincte de cea așa cum e descrisă astăzi în actul de sesizare a instanței, fapta presupus săvârșită de inculpatul (Bădălău Radu Gabriel – n.r.).

Practic, dacă lecturăm comparativ actele procedurale efectuate la momentul respectiv, constatăm că procurorul a ignorat momentul urmăririi penale in rem și a dispus direct efectuarea în continuare a urmăririi penale față de inculpatul (Bădălău Radu Gabriel – n.r.) cu privire la fapta pretins săvârșită descrisă în rechizitoriu.

Al doilea palier ține de nelegalitatea administrării probelor dobândite ca urmare a folosirii colaboratorului cu identitate reală (Păsat Dan – n.r.). O persoană care formulează denunț, apoi colaborează cu organele de urmărire penală, eventual este și audiat ca martor, este într-o situație în care s-ar suprapune în propria persoană în trei calități care nu știu dacă sunt vreodată conciliabile.

Calitatea de martor privește o relatare obiectivă cu privire la aspecte despre care cunoaște date sau informații relevante pentru cauză, cel care este denunțător este evident că are un interes în cauză, colaboratorul organului de urmărire penală evident că nu poate să fie bănuit de obiectivitate în așa fel în care să fie un mijloc de probă relevant pentru soluția în cauză.

Modul în care acesta a acționat, ca urmare a dobândirii acestei calități de colaborator cu identitate reală cred că excede total nu doar dispozițiilor procedurale românești ci și diverselor atestări, constatări, ale Curții Europene a Drepturilor Omului, în legătură cu rolul și scopul pe care îl are un asemenea personaj în sensul unui colaborator cu identitate reală”, a arătat avocatul lui Gabriel Bădălău.

Tribunalul Gurgiu: „Criticile inculpatului sunt absolut nefondate”

Pe data de 30.08.2023 Tribunalul Giurgiu a respins cererile și excepțiile invocate de avocatul lui Gabriel Bădălău și a dispus începerea judecății în cazul acestuia pentru dare de mită:

„Constată judecătorul de cameră preliminară că, raportat la acuzația formulată față de (Bădălău Radu Gabriel – n.r.) prin ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale, în cauză urmărirea penală era deja începută cu privire la infracțiunea de dare de mită, (…) fiind reținută activitatea inculpatului în calitate de administrator în fapt al societății (…) SRL, nemaifiind nevoie de extinderea urmăririi penale cu privire la alte fapte, a astfel de soluție apărând ca redundantă.

Este adevărat că situația de fapt reținută în ordonanța de începere a urmăririi penale din data de 10.11.2022 este mai puțin detaliată decât situația de fapt reținută prin ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale din 20.03.2023, însă acest aspect este inerent și specific stadiului cercetărilor din orice dosar penal, perioada dintre aceste momente procesuale fiind cea în care organul de urmărire penală administrează probele necesare pentru clarificarea situației de fapt și identificarea tuturor faptelor și persoanelor implicate, cu respectarea exigențelor de legalitate și loialitate cerute de lege.

De altfel, în speță, între cele două momente procesuale au fost administrate numeroase procedee probatorii ce au format convingerea reprezentantului Ministerului Public că există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că numitul (Bădălău Radu Gabriel – n.r.) ar fi săvârșit faptele pentru care a fost începută urmărirea penală.

În ceea ce privește criticile referitoare nelegalitatea admnistrării probelor dobândite ca urmare a folosirii colaboratorului cu identitate reală (Păsat Dan – n.r.) judecătorul de cameră preliminară le apreciază ca fiind nefondate.

În ceea ce privește nelegalitatea administrării probei cu declarațiile de martor în ceea ce îl privește pe martorul (Păsat Dan – n.r.) și a înregistrărilor ambientale obținute, prin încălcarea principiului loialității, reține judecătorul faptul că, potrivit art. 101 C. pr. pen., sunt obţinute în mod neloial probele care rezultă din provocarea unei persoane de către organele judiciare penale sau de către alte persoane care acţionează pentru acestea să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.

Trebuie făcută astfel distincția între provocarea la săvârşirea infracţiunii, care reprezintă un aspect de neloialitate ce atrage încălcarea echitabilităţii procesului penal şi excluderea probelor și provocarea la probă, ce este compatibilă în principiu cu caracterul echitabil al procesului penal.

În prezenta cauză reține judecătorul faptul că inculpatul nu invocă existența unei provocări la săvârșirea infracțiunii ci existența unei provocări neloiale la probă, în sensul că martorul ar fi provocat pe persoana cercetată la o discuție care să releve, în concret, presupusa fapta penală pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Sub acest aspect, apreciază judecătorul că aceste critici sunt absolut nefondate”, notează judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Giurgiu.

Acuzațiile aduse de DNA lui Gabriel Bădălău

Gabriel Bădălău a fost trimis în judecată pe data de 13 aprilie 2023, fiind acuzat de dare de mită, într-un dosar separate de cel în care tatăl său, Niculae Bădălău a fost deferit justiției pentru trafic de influență, alături de Elena Matache, administrator al unei firme.

„În contextul derulării unui contract încheiat de primăria unei comune cu o asociere de firme (din care făcea parte și societatea administrată în fapt de inculpat), ce avea ca obiect „Înființare rețea de alimentare cu apă în comuna (Bucșani – n.r.), județul Giurgiu”, în lunile octombrie 2021 și noiembrie 2022, omul de afaceri, cercetat în prezenta cauză, împreună cu o altă persoană, i-ar fi oferit bani, prin intermediar, primarului comunei respective.

Tot în luna noiembrie 2022, aceluiași edil (Dan Păsat – n.r.), i-ar fi promis un procent de 7% (344.000 lei) din valoarea contractului, pentru ca, în schimb, acesta din urmă să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme.

În scopul menționat mai sus, la data de 25 noiembrie 2022, prin același intermediar (Elena Matache – n.r.), i-ar fi fost remisă primarului suma de 35.000 lei, reprezentând o primă tranșă din suma promisă inițial”, rețin procurorii DNA.

Niculae Bădălău, trimis în judecată într-un dosar separat

Niculae Bădălău și Elena Matache au fost trimiși în judecată de DNA pe data de 16 decembrie 2022.

„În zilele de 09 august 2022 și 19 noiembrie 2022, inculpatul Bădălău Niculae, în calitatea menționată mai sus, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un anumit contract unei societăți administrate de o rudă a inculpatului. Contractul viza „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă…,” fiind estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA.

În schimbul acestui „serviciu”, inculpatul ar fi promis că va determina o persoană din conducerea Companiei Naționale de Investiții (C.N.I.), asupra căreia a lăsat să se înțeleagă că are influență, să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de primăria respectivă”, arată procurorii DNA.

Practic, Bădălău voia ca reabilitarea rețelei de apă să fie făcută cu aceeași firmă care a construit-o cu un an înainte, iar lucrarea avea deja nevoie de reparații.

„Inculpatul Bădălău Niculae, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit primarului mai multe sume de bani pentru ca, în schimb, acesta să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme. În același context, la data de 19 noiembrie 2022, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% (170.000 euro) din valoarea contractului menționat mai sus, dar și dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmărea să o obțină pentru aceeași firmă, de la primăria respectivă.

Ulterior, în data de 25 noiembrie 2022, prin intermediul aceluiași om de afaceri, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă în legătură cu contractul în derulare”, mai arată procurorii DNA.

Citeşte şi: De ce nu va fi extrădat Anaser Duduianu, arestat de FBI în SUA. Acuzaţiile sunt extrem de grave