Cum l-a lucrat Klaus Iohannis pe Antonescu prin SONDAJE

Desemnarea lui Klaus Iohannis drept candidat al PNL pentru prezidenţiale a decurs ieri fără probleme, dar nu este lipsită de controverse. La votul din Delegația Permanentă, liderul PNL a obținut dublu în comparație cu Crin Antonescu: 111 voturi la 55, în condițiile în care 70 de liberali au lipsit. Totuşi, persistă semne de întrebare asupra celor două sondaje pe baza cărora primarul Sibiului i-a luat fața lui Antonescu în cursa internă.

Iată care ar fi câteva din semnele de întrebare.

1. Deşi alianţa PNL-PDL va avea un singur candidat la alegerile prezidenţiale, sondajele, efectuate de IRSOP și CCSCC, au testat la grămadă șansele pe care atât Klaus Iohannis, dar şi Crin Antonescu, Cătălin Predoiu și Mihai Răzvan Ungureanu le au într-un tur I la care ar participa, din partea PSD, Victor Ponta, dar şi Mircea Geoană. Dar candidații Dreptei nu vor participa toți la acest prim tur, și nici PSD nu va avea doi prezidențiabili, pe Geoană și pe Ponta, ci doar pe Ponta. În mod normal, potențialii candidați ai Dreptei trebuiau testaţi fiecare separat pentru turul I, într-o confruntare cu candidații celorlalte forțe politice ce vor participa la alegeri.

Klaus Iohannis: Votul pentru desemnarea candidatului PNL la prezidenţiale a fost absolut democratic

Alte articole

Crin Antonescu, mulțumit că are cu cine vota la Primăria Capitalei: ”Pe Sebastian Burduja. Este un om tânăr, care vine cu un program, a scris și o carte”

EXCLUSIV Crin Antonescu, despre candidatul Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei: „Avem candidați care cred că le știu pe toate”

2. De asemenea, faptul că liberalii au preferat să apeleze la metoda sondajului telefonic, și nu la chestionare aplicate „pe teren” ridică semne de întrebare privind acurateţea datelor sondajului.

3. Există şi alte lucruri cel puţin ciudate. Este straniu faptul că Mihai Răzvan Ungureanu a obținut în ambele sondaje un procent de doar 1% opțiuni de vot, în condiţiile în care, în alte sondaje, fostul premier avea în jur de 20-22% încredere. E drept, nu toată încrederea se convertește în voturi, dar măcar câteva procente în plus tot ar fi fost firesc să existe.

CRIN ANTONESCU, mărire şi decădere: Istoria unui profesor de istorie, ajuns pe podiumul prezidenţial FOTO