După 43 de exil, Regele Mihai I vrea să revină în ţară, însă vizita sa a avut o turnură neaşteptată. Prima tentativă de întoarcere a avut loc în aprilie 1990, în timpul mandatului lui Ion Iliescu, însă regele s-a întors din drum de la Zurich, unde a aflat că autorităţile române îi refuzaseră viza care îi era necesară întrucât, în decembrie 1947, îi fusese retrasă cetăţenia română.
Revenirea a avut loc abia pe 25 decembrie 1990, când a ajuns la Bucureşti cu un paşaport diplomatic danez. Regele Mihai venise însotit si de Regina Ana si principesa Margareta. A primit o viză de 24 de ore, doar pentru a merge la mormintele de la Curtea de Argeş ale strămoşilor săi şi pentru a asista la slujba de Crăciun de la mănăstire. Pe drum, au fost opriţi de un baraj al Poliţiei şi întorşi la Bucureşti, de unde a trebuit să plece cu un avion.
Permisiunea de a reveni în România i-a fost acordată finalmente în 1992, pentru a celebra Paştele în ţară. Primirea ce i-a fost făcută a fost extraordinară, fiind estimat la 500.000 numărul românilor care au ieşit în stradă pentru a-i vedea pe monarh şi familia regală. Entuziasmul populaţiei a îngrijorat autorităţile, care i-au interzis revenirea în România pe o perioadă de cinci ani. PDSR a cerut chiar Ministerului de Externe să îl declare persona non grata, în 1994, după ce regele a revenit, dar nu a fost lăsat să coboare din avion, pe motiv că nu se acordă vize la frontieră. Regele abia apucase sa coboare de pe scara avionului. Imagini cu cele doua incidente, ale TVR au fost facute publice abia in 2013.
Regele Mihai I nu a avut voie nici in 1995 sa intre in tara pentru a participa la inmormantarea lui Corneliu Coposu, unde fusese invitat de Emil Constantinescu. El a transmis atunci un mesaj inregistrat, pe care l-au ascultat sutele de mii de romani care isi luau ramas-bun de la Coposu.
Normalizarea relaţiilor dintre rege şi statul român a început după victoria lui Emil Constantinescu, în alegerile prezidenţiale din 1996. Regelui Mihai i-a fost reacordată cetăţenia română în 1997, iar preşedintele l-a invitat să revină în ţară, în contextul în care PNŢCD era un partid alcătuit în majoritate din monarhişti. În ce-i priveşte pe liberali, liderul din 1992 al acestora, Radu Câmpeanu, i-a propus regelui să candideze la alegerile prezidenţiale, însă acesta a refuzat, iar demersul li s-a părut nepotrivit mai tuturor monarhiştilor.
După 2001, revenit la Preşedinţia României, Ion Iliescu l-a invitat pe Regele Mihai la deschiderea unei galerii de artă, printr-o scrisoare, care începea cu apelativul ”Sire”. Atunci, ca si in alte ocazii ulterioare, Regele Mihai si Ion Iliescu si-au strans mana. Insa in 2011 Regele Mihai a refuzat sa ii stranga mana lui Iliescu atunci cand acesta s-a indreptat spre el cu mana intinsa, cu ocazia discursului sustinut atunci in Parlament de fostul Suveran.
În paralel, sunt restituite o serie de bunuri, prin înţelegeri amiabile, sau prin decizii ale instanţelor o serie de bunuri care au aparţinut familiei regale a României. Palatul Elisabeta din Bucureşti este acordat pentru folosinţă familiei regale pe durata vieţii regelui Mihai, în anul 2001, an în care este obţinut în instanţă de către rege şi titlul de proprietate asupra castelului de la Săvârşin. La capătul a cinci ani de negocieri, statul român a acceptat ca întregul domeniu de la Peleş să reintre în posesia familiei regale, administrarea urmând a se face de către stat. Doar castelul Foişor este folosit efectiv de către Casa Regală.
Regele Mihai I s-a stins din viaţă, a anunţat marţi Casa Regală. Regele Mihai I a fost ultimul monarh al României, dintr-un şir de patru regi pe care i-a avut ţara noastră, între 1881 şi 1947. El a fost forţat de comunişti să abdice şi să părăsească ţara, însă prin acţiunile şi poziţiile sale publice a spirijinit mereu mersul democraţiei în România. Trupul neînsufleţit al Regelui Mihai va fi adus în ţară cu o aeronavă a Armatei Române, urmând ca Regele să fie înmormântat la Curtea de Argeş.