Alții sunt interesaţi interesați să-și demonstreze nevinovăția, dacă sunt sancționați de poliție, şi vor să folosească imaginile camarei de bord pentru a arăta autorităților că, de fapt, au respectat legea.
Camera de bord este utilă în oricare dintre situațiile descrise. Și nu numai, spune avocatul Adrian Cuculis.
„În principal, aceste camere pot fi folosite în orice situație. De exemplu, dacă am surprins o agresiune în trafic sau asupra noastră, imaginile pot fi folosite ca mijloc de probă. Sau dacă ai surprins un accident și șoferul vinovat a fugit de la locul faptei”, a explicat avocatul pentru ProMotor.
Dar, ce nu pot face șoferii cu imaginile filmate de camera auto este să le publice pe internet. Pentru că legea GDPR te obligă să nu publici sau să deții date cu caracter personal, fără acordul persoanelor a căror imagine sau date de identificare le folosești.
„Aceste imagini nu pot fi publicate în online, pe Youtube sau Facebook. Teoretic, nu ai voie nici tu să le ții stocate pe cardul de memorie mai mult de o lună. Ca să respecți legea, la virgulă, ar trebui să iei un acord scris de la fiecare șofer sau cetățean pe lângă care ai trecut atunci când ai camera pornită”, a mai explicat Adrian Cuculis.
Conform legii, polițistul se poate folosi de orice mijloc consideră necesar pentru a stabili vinovăția sau nevinovăția unei persoane. Sau pentru a determina cum s-a produs un eveniment rutier ori pentru a împiedica o infracțiune.
„Fără discuții, dacă ai fost implicat într-un accident sau ai fost martorul unuia, te poți duce la poliție să arăți imaginile. Nu știu nicio situație în care polițistul să nu fi acceptat măcar să vadă astfel de imagini. Într-adevăr, în baza acestor imagini șoferii nu vor putea fi sancționați dacă au încălcat legea, dar pot ajuta la stabilirea vinovăției, coroborat cu alte mijloace de probă”, a spus Adrian Cuculis.
În schimb, dacă un șofer se consideră nedreptățit de poliție sau vrea să ceară daune altui conducător auto, de exemplu, poate folosi aceste imagini surprinse de camera de bord.
„Orice fel de imagine video sau foto este acceptată în instanță ca probă. Iar recomandarea mea pentru toți șoferii este să folosească astfel de camere de bord. Îți pot fi de ajutor în diverse situații neplăcute. Singura condiție este, desigur, să respecți legea GDPR și să nu publici imaginile. Ele pot fi folosite doar ca mijloc de probă, în instanță sau la poliție”, a conchis avocatul.
Cine esti vinovat dacă loveşti cu maşina un animal?
În funcție de situație, șoferul sau proprietarul animalului poartă responsabilitatea legală în cazul unui accident.
Dar această vină nu poate fi stabilită decât în instanță, în cadrul unui proces civil. Pentru că România nu include în legislația rutieră nicio prevedere referitoare la accidente produse din cauza unui animal.
„Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale Proprietarul unui animal sau cel care se servește de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa”, stabilește Art. 1375 din Codul Civil.
Ceea ce înseamnă că, în cazul unui accident produs din cauza unui animal de companie, proprietarul animalului poate fi pus să plătească pagubele.
Dar, asta înseamnă ca posesorul animalului să fie cunoscut oficial (să aibă cip de identificare). Iar șoferul să poată dovedi că accidentul s-a produs din cauza respectivului animal.
Într-o astfel de situație, este greu să tragi pe cineva la răspundere, pentru a te despăgubi.
„Te poți adresa instanței de judecată și să ceri administratorului drumului să-ți plătească daunele. De exemplu, în cazul unei autostrăzi sau a unui Drum Național, poți chema în judecată Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Sau în cazul unui animal sălbatic, poți cere despăgubiri administratorului fondului cinegetic din zona unde s-a petrecut accidentul”, a explicat avocatul Valentin Ciobanu pentru sursa menţionată anterior.