În lipsa unor controale de rutină făcute pe scară, largă, multe persoane nici nu ştiu că prezintă risc de glaucom sau că au deja boala într-o formă incipientă, a explicat prof. Dan Reinstein, specialist în chirurgie oculară la London Vision Clinic.
Deşi riscul de a face glaucom ţine şi de factori genetici, mulţi oameni amplifică acest risc sau accelerează evoluţia bolii, fără să ştie, prin practicarea unor activităţi care măresc presiunea în interiorul globului ocular.
Glaucomul apare atunci când lichidul aflat în partea anterioară a globului ocular – umoarea apoasă – nu se drenează corespunzător, ceea ce duce la acumularea lui în cantităţi mai mari decât normal, mărind presiunea asupra fibrelor nervului optic; fibrele nervoase astfel afectate sunt distruse treptat, ceea duce, încet-încet, la pierderea vederii.
Procesul este lent şi nedureros şi nu provoacă schimbări vizibile la nivelul ochiului, aşa că poate fi detectat doar prin examinarea atentă de către un specialist oftalmolog.
Când pacientul începe să observe simptome deranjante – cum ar fi îngustarea câmpului vizual – înseamnă că nervul optic a fost deja afectat, iar până atunci, unii dintre pacienţi îşi vor fi înrăutăţit deja situaţia prin practicarea unor activităţi care măresc presiunea în interiorul globului ocular. Continuarea acestor activităţi accelerează procesul de deteriorare a nervului optic.
Printre activităţile periculoase pentru cei predispuşi sau suferinzi de glaucom se numără: cântatul la instrumente muzicale de suflat (care implică un efort de suflare, de reţinere a respiraţiei etc., ce măreşte presiunea intraoculară), ridicarea greutăţilor şi alte exerciţii ce implică expiraţii puternice sau reţinerea respiraţiei, săriturile cu coarda elastică (în cazul în care sunt practicate în mod regulat, pe termen lung); a fost raportat şi un caz în care un pacient, suferind de glaucom fără să ştie, a orbit după ce făcuse mult timp un exerciţiu de yoga ce implica statul în cap.
Citeşte mai mult pe descopera.ro